CĂŽtiva scriitori, dialoguri sincere la poale de baraj

• Biblioteca Eminescu din Bicaz a fost gazda unei sesiuni de autografe cu scriitorul Lucian Strochi • alĂŁturi de acesta s-au mai aflat Luminita Dobrea, Ioana Marin, Dan Iacob si Tudorel Radu • Lucian Strochi a vorbit si despre romanul „Rezervatia“, care are ca punct de plecare Bicazul •

Biblioteca Mihai Eminescu Bicaz a fost, spre finalul sĂŁptĂŁmĂŽnii trecute, gazda unei manifestĂŁri culturale, ĂŽmbrĂŁcĂŽnd forma unei sesiuni de autografe cu scriitorul Lucian Strochi, alĂŁturi fiindu-i alti colegi de breaslĂŁ scriitoriceascĂŁ precum Luminita Dobrea, Dan Iacob si Tudorel Radu. Înarmat cu o mare parte din opera sa, ce numĂŁrĂŁ nu mai putin de 46 de tiluri (versuri, prozĂŁ, roman, maxime, cugetĂŁri etc.), rod al intensei sale activitĂŁti literare, Lucian Strochi a tinut ca ĂŽntĂŽlnirea cu publicul bicĂŁjean sĂŁ se constitue ĂŽntr-o sĂŁrbĂŁtoare a sufletului. ÎncĂŁ de la primele vorbe, ĂŽntr-un mod elegant, avea sĂŁ lege prezenta sa ĂŽn orasul de sub baraj de simpatia pe care o are pentru oamenii locului, fosti plutasi, fosti cimentisti si actuali trĂŁitori ai urbei. „Un roman, din care am publicat deja fragmente ĂŽn revistele literare, «Rezervatia», are ca punct de plecare tocmai Bicazul, fiindcĂŁ de aici ĂŽncepe CeahlĂŁul. Si fiindcĂŁ-i vorba despre epopeea Bicazului, cu tot dramatismul pe care l-au trĂŁit acei oameni ce au ridicat barajul, ĂŽncerc sĂŁ-l evoc ĂŽn aceastĂŁ carte, alĂŁturi de muntele ĂŽn preajma cĂŁruia am copilĂŁrit si-am crescut, ParĂŽngul, cu cele trei vĂŽrfuri ca niste piramide egiptene, si CeahlĂŁul, care ocupĂŁ 40% din literatura româneascĂŁ despre munte. Nu vreau sĂŁ vorbesc acum despre CeahlĂŁu, dar vĂŁ asigur cĂŁ prin plutasi, prin baraj, prin problematicĂŁ, Bicazul ocupĂŁ o zonĂŁ masivĂŁ a romanului «Rezervatia»“, a sustinut printre altele scriitorul Lucian Strochi, fĂŁcĂŽnd astfel trecerea la prezentarea generalĂŁ a propriei creatii, cu referire la cele mai recente aparitii editoriale «Fulg(e)(u)ratii», «Rânduri - Gânduri», ambele dedicate aforismelor si «Ancadierul», lucrare monumentalĂŁ cuprinzĂŽnd poezii de formĂŁ fixĂŁ, operĂŁ intens elaboratĂŁ de scriitorul nemtean si cu tinuta graficĂŁ de exceptie apartinĂŽnd Luminitei Dobrea si lui Viorel CrĂŁciun. Lucian Strochi, ĂŽntr-o formĂŁ de zile mari cu stĂŁ bine unui scriitor de anvergurĂŁ prin opera sa, a ĂŽntretinut pe parcursul a peste trei ore un dialog deschis si sincer cu publicul bicĂŁjean privind viata, opera si laboratorul de creatie ale propriei persoane si propriei constiinte scriitoricesti, idee deosebit de interesantĂŁ avĂŽndu-se ĂŽn vedere faptul cĂŁ pentru bicĂŁjeni deschiderea sufleteascĂŁ a unui autor este un lucru ceva mai rar. TotodatĂŁ, adjudecĂŽndu-si cu plĂŁcere calitatea de moderator al evenimentului cultural, si-a prezentat si ĂŽndemnat prietenii scriitori ce l-au ĂŽnsotit sĂŁ-si prezinte cĂŽte un crĂŽmpei din opera lor, astfel publicul luĂŽnd la cunostintĂŁ cu versurile lui Tudorel Radu, ale Luminitei Dobrea, Dan Iacob, dar si ale tinerei sperante ĂŽn ale artei cuvĂŽntului, Ioana Marin, o fiicĂŁ a VĂŁii Bicazului. Precum si la alte ĂŽntĂŽlniri culturale organizate si gĂŁzduite de biblioteca urbei de sub baraj si de aceastĂŁ datĂŁ contactul cu Euterpe, muza muzicii, a fost realizat prin prezenta si evolutia artisticĂŁ a cantautoarei Cristina Marin, care a ĂŽncĂŽntat publicul cu melodiile sale. Finalul a apartinut autografelor autorului pe lucrĂŁrile ce vor alcĂŁtui de-aici ĂŽncolo fondul bibliotecilor personale ale bicĂŁjenilor iubitori de slovĂŁ scrisĂŁ.