Antifrauda, iatã ce vã sfãtuieste!
• patronii sînt avertizati sã nu rãspundã solicitãrilor de date confidentiale de pe adrese de email cu origine îndoielnicã • Antifrauda sustine cã este vorba de tentative de fraudã - phishing • inspectorii pot obtine datele cu pricina din bazele la care au acces • în timp, multi s-au lãsat pãcãliti de falsi procurori DIICOT, politisti sau avocati • Patronii nemteni trebuie sã fie cu ochii în patru si sã nu divulge date confidentiale despre firmele pe care le conduc celor care le trezesc suspiciuni, sau în care nu au încredere. ÃŽn ultima perioadã, s-au înmultit tentativele sau înselãciunile date în numele unor falsi procurori, falsi politisti sau avocati, de notorietate fiind tepele gen „Premiul telefonic“ sau „Accidentul“. Mediatizarea intensã a unor astfel de cazuri a fãcut ca unii sã fie mai precauti, dar naivi, în special bãtrîni, au continuat sã fie escrocati. Numai cã tentativele de fraudã au trecut la un alt nivel. Mai nou, de pe adrese de email care nu sînt oficiale se trimite corespondentã cãtre afaceristi din diverse domenii de activitate, prin care se solicitã date confidentiale despre societãti în numele inspectorilor antifraudã. Institutia a reactionat prompt si avertizeazã patronii sã nu divulge astfel de date, la care inspectorii au oricum acces în bazele de date pe care le detin. Se mai recomandã mare atentie la adresa de la care provine mesajul, pentru cã unele nu sînt nici pe departe autentice. „Directia Generalã Antifraudã Fiscalã avertizeazã asupra unei tentative frauduloase de colectare a unor date confidentiale (phishing) si recomandã tuturor reprezentantilor operatorilor economici sã ignore orice solicitare de date confidentiale primitã de la adrese de email cu origine îndoielnicã. Precizãm cã inspectorii antifraudã pot accesa aceste informatii din bazele de date ale Agentiei Nationale de Administrare Fiscalã, iar orice alte date suplimentare sînt solicitate oficial în cadrul controalelor antifraudã inopinate“, conform unui comunicat al Directiei Generale Antifraudã. ÃŽn argumetarea acestei avertizãri inspectorii au fãcut publice si cîteva solicitãri de date care însã nu provin de la ei, avînd origini necunoscute. Asa stînd lucrurile, afaceristii trebuie sã fie atenti în viitorul apropiat la corespondenta electronicã, pentru a nu divulga informatii nedestinate publicului si care le-ar putea provoca multime de dureri de cap.
Falsul procuror DIICOT
La începutul lunii aprilie 2015, un primar nemtean a fost contactat de un individ care s-a prezentat ca fiind procuror la DIICOT si i-a cerut mai multe informatii privind conturile sale bancare. Alesul local si-a dat seama cã este ceva în neregulã si nu a cãzut în plasã. ÃŽn schimb, viceprimarul i-a furnizat toate datele solicitate, respectiv codurile PIN de la cardurile pe care le detine. A scãpat cu banii dupã ce, inspirat fiind, l-a sunat pe primar pentru a-i povesti pãtania. Cînd a auzit cã este vorba de un escroc, a luat legãtura cu bãncile, conturile fiindu-i blocate în timp util. De mentionat cã falsul procuror a sunat pe fixul de la primãrie si a cerut numerele de telefon ale celor doi alesi, pe care ulterior i-a sunat cu numãrul la vedere sustinînd cã este „procurorul sef Bejan, de la DIICOT Bacãu“. Cei doi nemteni au scãpat, dar cîtiva colegi de-ai lor din Harghita au plãtit cu vîrf si îndesat pentru naivitatea de care au dat dovadã. Mai exact, conturile mai multor primari si viceprimari din judetul vecin au fost golite de persoane necunoscute, care i-au sunat sub pretextul cã sînt procurori DIICOT si au nevoie de numerele cardurilor bancare, pentru întocmirea unei baze de date. Pe 28 august, o bãtrînã de 68 de ani din Rãucesti a rãmas fãrã 12.000 de lei dupã ce a primit un telefon de la un presupus avocat care a informat-o cã fiul ei ar fi fost implicat într-un accident, iar banii erau necesari pentru a nu fi arestat. Abia cînd a vãzut cã „avocatul“ nu-i mai rãspunde la telefon si-a dat seama cã a fost pãcãlitã. ÃŽn septembrie anul trecut, prin aceeasi metodã o pietreancã a dat din mînã o micã avere, 26.000 de lei, fãrã sã facã un minim de verificãri.
|
Autentificare
