 Exploratori în orasul unde nu se naste, nu se moare si nu se furã
• cei patru temerari români care au mers în insula Svalbard, s-au întors acasã cu adevãrate comori • este vorba de esantioane geologice si cu speranta cã au dat peste unul dintre cei mai vechi meteoriti • cercetãtorii de la Universitatea Bucuresti vor începe analizele pe fragmentul despre care geologul Stelian Grigore crede cã este cireasa de pe tort a expeditiei • „Detinem circa 100 de esantioane geologice - roci, minerale si fosile si avem 90% sperante cã am gãsit un meteorit foarte rar“, zice pietreanul •
Cei patru exploratori români care au pus piciorul pe insula Svalbard, un tinut care apartine si României, ca stat semnatar al unei întelegeri mondiale (Tratatul Svalbard), s-au întors cu bine din expeditia stiintificã pe care au fãcut-o în tinutul Nybyen, din Norvegia. Unul dintre cei care si-au petrecut zilele de sfîrsit de septembrie si început de octombrie pe „tãrîmul rece“ este Stelian Grigore, director al Casei de Culturã Piatra Neamt, care ne-a povestit cîteva dintre cele aflate ori descoperite în cel mai nordic teritoriu european, situat în Arctica, dincolo de Cercul Polar, în apropierea Polului Nord. El a fãcut parte din echipa de cercetãtori în care au mai fost Arthur Dãscãlescu, Veron Toma si pietreanul Ioan Balmus. „Am stat într-un loc - nu-i pot spune oras, tinut, nu stiu care sã fie cel mai potrivit termen, în care nimeni nu moare - nu existã cimitir - iar dacã apare un bolnav grav la spitalul din zonã este dus cu avionul într-un oras apropiat, nu se naste si nici nu se furã. Greu de descris! Altã lume, din care noi am reusit sã aducem adevãrate comori care sã fie de folos cercetãrii românesti. Am fost într-un loc în care lumea vine sã facã treabã, stã cît stã, se foloseste de aparatura existentã si apoi pleacã. Ne-am trezit cã echipei noastre i s-a alãturat un aventurier francez, în vîrstã de 36 de ani, plecat din tara lui de 12 ani, care n-are decît un rucsac cu cîteva haine, un laptop si un aparat foto foarte bun. El se opreste undeva, munceste ca sã facã bani si apoi pleacã în cercetare. Alt coechipier s-a dovedit a fi un scriitor chinez si un inginer minier din Norvegia, stabilit în Thailanda, la o minã de cupru“, a povestit Stelian Grigore.
Vor sã revinã la anul Despre populatie am aflat cã ea se împarte în trei categorii. Prima o reprezintã minerii, care sînt dusi cu avionul ca sã îsi desfãsoare activitatea, iar a doua o reprezintã „universitarii“. Pe insula Svalbard existã o universitate, se face cercetare în diverse domenii iar studiile se fac gratuit, de cãtre cine doreste, timp de patru sãptãmîni. Urmeazã apoi turistii, care vin sã îsi satisfacã curiozitãtile la „capãtul pãmîntului“. „Am venit de acolo cu multe informatii si mostre, pe care sper ca mãcar tinerii cercetãtori sã le valorifice. De 25 de ani, românii n-au mai ajuns acolo, sã absoarbã informatii. Noi vrem sã revenim, cu o echipã mai mare, în mai 2016, pentru a continua «spionajul» început. Acum detinem circa 100 de esantioane geologice - roci, minerale si fosile si avem 90% sperante cã am gãsit un meteorit foarte rar. Certitudinea ne va fi datã dupã ce vom primi rãspunsul verificãrilor pe care le vor face cei de la Catedra de Mineralogie de la Universitatea Bucuresti. Dupã caracteristicile fizice si analiza vizualã fãcute de noi este un palasit. Vom afla în curînd care e raportul fier - nichel din acel fragment de meteorit, pentru a vedea cît de rar este. ÃŽn aceastã expeditie, împreunã cu colegii mei am urmãrit sã stabilim locul în care sã fie fixat telescopul robotic polar, realizat de Scoala Criosfericã Româneascã. Acesta se aflã, din 2008, la Institutul Astronomic Bucuresti si pînã acum nu s-a întîmplat nimic cu el... Noi am adus în tarã toate datele de climã si mãsurãtorile posibilie, ca sã poatã fi montat acolo acel telescop, care sã ne ofere nepretuite informatii. Sarcina mea este sã realizez un document stiintific pe care sã îl duc la Academia Românã, de care sã se tinã cont la fixarea telescopului, care va fi comandat din tarã“, am mai aflat de la directorul Casei de Culturã.
Cãlãtorie în timp, într-o Românie de acum milioane de ani Observatiile geomorfologice ale celor patru cercetãtori i-au convins cã au cãlãtorit în timp, într-o Românie de acum 10.000 - 12.000 de ani, asa cum arãta zona noastrã la ultima glaciatiune si pînã spre acum vreo 40 de milioane de ani. „Ne-am lãmurit perfect cum au fost generate bãile tip «vlãduscã» din Patra Craiului, pentru cã la Svalbard le-am vãzut în formare. Am gãsit ursuleti de apã, acele microorganisme care sînt specifice zonei noastre si am gãsit prima pesterã într-un substrat nou, pe care am denumit-o Morena Frost. Am gãsit foarte multe analogii cu ghetarii din pesterile noastre si de aceea am convingerea cã putem spune cã Svalbard are ceva comun cu România. Am început studii de care nu s-a mai ocupat nimeni pînã acum si sper sã fie de folos cercetãtorilor nostri. Sistemul carstic în Svalbard este viitorul a ceea ce va fi Româia, iar ceea ce avem noi acum, e trecutul acelui tinut. Tãrile puternice fac de multã vreme astfel de analize“, a mai spus Stelian Grigore. Concretizînd, directorul Casei de Culturã Piatra Neamt ne-a transmis un „istoric“ al „misiunii“ din Svalbard si ce-si propun sã mai facã.
Observatii generale ale expeditiei 1. Expeditia stiintificã româneascã Svalbard-Criosfera 2015 s-a desfãsurat în perioada 24 septembrie - 6 octombrie fãrã nici o sincopã organizatoricã atingîndu-si toate obiectivele initiale propuse.
2. Din acest moment trebuie sã privim Arhipelagul Svalbard în virtutea Tratatului Svalbard din 1920 la care România este parte semnatarã alãturi de celelalte 39 de tãri, ca pe o bucatã de pãmînt românesc de care sã avem grijã si mai ales în care sã investim pentru viitor.
3. Proiectele concrete de explorare si cercetare trebuie sã continã obligatoriu studii comparative România-Svalbard pentru cã aparentul decalaj spatio-temporal este în realitate benefic si va oferi o pleiadã de rãspunsuri fabuloase privind trecutul, dar mai ales viitorul României.
4. Este obligatoriu necesarã atragerea în acest demers a societãtii civile si a mediul de afaceri privat care poate investi profitabil chiar pe termen scurt în Svalbard, aceasta fiind marea deosebire fatã de Tratatul Antarctic.
5. Atragerea institutiilor de cercetare prestigioase din România în studiul si determinarea probelor aduse de exploratori din Svalbard.
Rezultatele concrete ale expeditiei 1. Cercetãrile speologice au avut ca rezultat descoperirea unui nou tip genetic de pesterã cantonatã într-un nou tip de substart MORENAFROST, precum si descooperirea prin modelare transdisciplinarã a unui areal carstic cantonat în calcare cambriene (cele mai vechi din lume).
2. Cercetãrile geologice au avut ca rezultat colectarea a aproape 100 de esantioane de roci, minerale si fosile comune sau inedite.
3. S-au cules toate datele de climatologie necesare proiectului de amplasare a unui telescop robotic polar de productie româneascã în Svalbard gãsindu-se si un amplasament adecvat.
4. S-au efectuat studii transdisciplinare asupra ghetarilor Larsbreen si Longyearbreen aflati în stadiu avansat de topire.
5. S-au descoperit si prelevat probe din crioconite pentru prima datã în cercetarea româneascã, precum si esantioane cu tardigrade arctice.
Lista proiectelor demarabile în 2016
1. Studiu comparativ al Lacului Antropic Vãcãresti si al Lacului Antropic Isdammen, ambele cu o suprafatã de 186 ha.
2. Studiul comparativ al zonei carstice Mangalia cu zona Carsticã Hilmarfjellet.
3. Studiul comparativ al Oligecenului din Semifereastra Bistritei si al Oligocenului din Adventdalen.
|
Autentificare
