Cinci ha de pãdure, sapte ani de procese
• un bãrbat din Grinties, care locuieste de 25 de ani la Paris, se judecã în tarã pentru o suprafatã de 5 hectare de pãdure • procesul a debutat în 2008, la Judecãtoria Bicaz si se aflã în recurs la Tribunal • Vasile Dismerdatu afirmã cã sînt suficiente probe pentru ca sã i se dea dreptate, în caz contrar fiind decis sã se adreseze instantelor internationale • O poveste încîlcitã, privind o suprafatã de 5 hectare de pãdure, s-ar putea încheia zilele acestea, dupã mai bine de sapte ani de procese. Dosarul ce are ca obiect „hotãrîre care sã tinã loc de act autentic perfectare vînzare cumpãrare“ a fost înregistrat în septembrie la Judecãtoria Bicaz. Instanta s-a pronuntat în aprilie 2015, însã solutia a fost atacatã cu recurs la Tribunalul Neamt, fiind asteptatã decizia definitivã si irevocabilã. Una dintre pãrti, respectiv Vasile Dismerdatu, de loc din Grinties, dar care locuieste de peste 25 de ani la Paris, afirmã cã este decis sã ajungã pînã în fata instantelor europene în cazul în care nu va avea cîstig de cauzã. Cazul este unul mai mult decît interesant si de luat aminte pentru toti cei care se pot afla într-o astfel de situatie, indiferent de care parte a baricadei. Totul a pornit de la un antecontract de vînzare-cumpãrare încheiat între Ioana Dismerdatu, mama lui Vasile si un patron de gater din comuna Pipirig. Actul a avut ca obiect vînzarea, de cãtre Ioana Dismerdatu, a celor 5 hectare de pãdure. Se întîmpla pe 29 iulie 2008, cînd cele douã pãrti s-au prezentat în fata unui notar pentru a parafa tranzactia. Lucrurile aveau sã se complice în mai putin de o lunã, mai exact în data de 26 august cînd Ioana Dismerdatu a decedat. Ulerior, cumpãrãtorul a luat legãtura cu cei doi copii ai femeii pentru a perfecta actul de vînzare- cumpãrare. A fost momentul cînd Vasile Dismerdatu a aflat de respectivul document cu care nu a fost de acord. Pus în aceastã situatie, patronul de gater s-a adresat, pe 12 septembrie 2009, Judecãtoriei Bicaz, solicitînd instantei sã-i oblige pe cei doi mostenitori sã semneze actele pentru vînzarea celor 5 hectare de pãdure situate în extravilanul comunei Poiana Teiului. A fost începutul bãtãliei în instantã care avea sã dureze pînã în aprilie 2015, cînd Judecãtoria Bicaz i-a dat dreptate patronului din Pipirig, obligîndu-i pe cei doi mostenitori sã ducã la bun sfîrsit obligatiile ce le revin potrivit antecontractului autentificat la notar. Decizia a fost atacatã de Vasile Dismerdatu si sora sa cu recurs la Tribunalul Neamt. ÃŽn paralel cu acest proces, fratii Dismerdatu au depus plîngere penalã împotriva notarului, însã nu au avut cîstig de cauzã. Vasile Dismerdatu spune cã existã probe care aratã cã lucrurile nu au fost deloc în regulã cu tranzactia încheiatã de cãtre mama sa. Bãrbatul a prezentat în instantã mai multe acte medicale care atestã faptul cã femeia era bolnavã în momentul în care ar fi semnat contractul cu patronul din Pipirig. Este vorba de o scrisoare medicalã, datatã 28 iulie 2008, deci la o zi de la semnarea actului, în care se aratã cã Ioana Dismerdatu suferea de dementã vascularã, dar si de alte afectiuni. Fiul femeii este de pãrere cã actele medicale demonstreazã cã mama sa era lipsitã de discernãmînt, drept pentru care actul încheiat de cãtre aceasta cu patronul de gater este nul de drept. Printre alte motive invocate în favoarea sa, Vasile Dismerdatu mentioneazã ciudãtenia legatã de pretul achitat în schimbul celor 5 hectare. El spune cã se discutã cînd de 70.000 de lei, cînd de 80.000 de lei, iar modul în care banii ar fi fost achitati rãmîne un mister. ÃŽn actul notarial se mentioneazã clar cã patronul a achitat suma de 70.000 de lei vînzãtorului, însã în interogatoriul de la Judecãtoria Bicaz, patronul afirmã cã ar fi dat banii în mai multe transe, fãrã a încheia un document care sã certifice acest lucru. Indiferent de decizia instantei în acest dosar, povestea poate reprezenta o pildã pentru toti cei care se aflã fie în situatia lui Vasile Dismerdatu, fie în cea a patronului de gater.
END
|