Festivalul obiceiurilor, o reusitã, la Tîrgu Neamt
• la a IV-a editie a manifestãrii s-au înscris circa 30 de formatii din zonã si din afara judetului • centrul orasului a fost plin de oamenii adunati pentru a urmãri evolutia mascatilor •
A IV-a editie a Festivalului obiceiurilor si traditiilor de Anul Nou, organizatã de Consiliul Judetean, Consiliul Local, Primãria Tîrgu Neamt si Casa Culturii Ion Creangã, s-a dovedit un succes, lucru dovedit de cresterea numãrului formatiilor participante si de multimea de spectatori din oras si alte localitãti, care au invadat centrul urbei de sub Cetate, pe 2 ianuarie. Pe bulevardul Stefan cel Mare mascatii au defilat în voie, într-un continuu du-te-vino, cu o grãmadã de curiosi pe urmele lor. ÃŽn jurul orei 11, pe scena amenajatã în piata Adormirea Maicii Domnului s-a dat startul festivalului la care s-au înscris 27 de formatii din oras si comunele limitrofe, dar si din judetele Iasi, Botosani, Suceava, ce au adus în atentie jocul arnãutilor, caprei, ursului, cãiutilor, cerbului, etc. Spectacolul a fost urmãrit si de reprezentantii Primãriei si CL Tîrgu Neamt, precum si de oficialitãti judetene, în frunte cu prefectul Vlad Anghelutã. Au putut fi observati si unii primari din zonã, cum ar fi Vasile Mãrculet, de la Timisesti, care-si sustinea formatia de urãtori. Cei mai buni concurenti au fost stabiliti de un juriu, condus în calitate de presedinte de Rocsana Josanu, sefa Directiei pentru Culturã, comisarul sef Vitalie Josanu, expert patrimoniu cultural, poetul si profesorul Gheorghe Simon, inginera Margareta Mihãilescu, directoarea Casei Culturii Ion Creangã, Dan Gavrilutã, referent cultural în aceeasi institutie, primarul Daniel Harpa fiind desemnat presedinte onorific. Premiul I a fost acordat Ansamblului de copii Poienita din Vorona, judetul Botosani, care a impresionat prin frumusetea costumelor si mãstilor populare si prin diversitatea obiceiurilor prezentate. Pe locul II s-au situat Formatia Cerbii, de la Oglinzi, precum si Plugul de la Humulesti, un grup de gospodari constituit în urmã cu 16 ani de preotul Vasile Cojocariu. Urmasii lui Ion Creangã par sã se apropie cel mai mult de traditia de odinioarã, fiindcã merg la urat cu plugul tras de doi boi si se îmbracã asemenea tãranilor din povestirile scriitorului, cu opinci si sumane, din grup fãcînd parte atît bãtrîni cu tîmple cãrunte, cît si copii si tineri care au datoria de a duce traditia mai departe. Pe lîngã premiile în bani date celor de pe podium, au primit stimulente financiare si cîtiva prichindei care au cîntat sau au spus urãturi. „La stabilirea premiantilor s-a pus accent pe autenticitatea costumului si pe interpretare, inclusiv mesajul transmis. Sîntem încîntati de multimea formatiilor participante, de bucuria cu care publicul ascultã urãturile. Asa era pe vremea copilãriei mele si sper din toatã inima ca eu si colaboratorii mei sã reusim sã aducem din nou aceste traditii la sentimentul de altãdatã. Am fost în mai multe regiuni ale tãrii, dar parcã asa, ca la noi acasã, nu e nicãieri. Dumnezeu ne-a binecuvîntat în aceastã zi si cu fulgi de zãpadã si cu un pic de ger, asa cum îi stã bine Anului Nou“, ne-a spus Margareta Mihãilescu. Directoarea Casei Culturii a profitat de prilej pentru a transmite multumiri CJ si oficialitãtilor tîrgnemtene, pentru sprijinul acordat în organizarea festivalului. Datã fiind sustinerea financiarã din partea CJ, programul de anul acesta a fost unul mai amplu, pe lîngã spectacolul din 2 ianuarie fiind derulate si alte activitãti. De exemplu, în ultimele zile din decembrie s-au organizat o expozitie de creatii plastice si mãsti traditionale si o sezãtoare de obiceiuri si datini, ce a cuprins cursuri de tesãturi, cusãturi traditionale si arta lemnului cu participarea mesterilor populari si a elevilor din scolile locale. Festivalul a început sã se desfãsoare în mod organizat în urma unei hotãrîri adoptate de CL, în decembrie 2012. Autoritãtile au hotãrît sã se implice dupã ce s-a observat o scãdere a participantilor si a publicului spectator, constatîndu-se si cã poluarea culturalã si fenomenul de kitch luase amploare, degradînd obiceiurile si traditiile autentice.
|