Boboteaza si Sfîntul Ioan, ultimele sãrbãtori de iarnã
Boboteaza si Sfîntul Ioan încheie seria sãrbãtorilor de iarnã pentru credinciosii ortodocsi. Se obisnuieste ca de Botezul Domnului Iisus Hristos, sau Boboteaza, asa dupã cum este cunoscutã sãrbãtoarea celebratã pe 6 ianuarie, Aghiazma mare sã fie sfintitã în toate bisericile din tarã. ÃŽn unele locuri se mai practicã ritualul crucilor de gheatã, sau aruncarea unor cruci de lemn în apa unor rîuri si în Dunãre, care sînt aduse apoi la mal de tineri curajosi. ÃŽn Neamt, traditia crucilor de gheatã se pãstreazã la multe biserici, la unele parohii fiind confectionate trei, una mai mare, în mijloc, si douã mai mici, care o încadreazã. ÃŽn unele sate se mai pãstreazã încã vechi traditii legate de Boboteazã. Fetele de mãritat, în noaptea de 5/6 ianuarie, pun busuioc sub pernã, în speranta cã îsi vor visa ursitul. ÃŽn alte cazuri, atunci cînd preotii umblã cu Ajunul Bobotezei, fetele rup din busuiocul cu care se sfintesc casele, îl pun sub limbã sau îl înghit dupã care nu mai au voie sã vorbeascã în ziua respectivã, pentru cã altfel nu-si aflã ursitul. „ÃŽn noaptea de Boboteazã, fetele din satul nostru îsi pun busuioc sub pernã, iar într-un lighean în care au pus agheazmã, se oglindesc pentru a vedea chipul celui iubit“, ne-a spus Maria Cenusã, fost director al Scolii Averesti, comuna Ion Creangã, coautor al unei culegeri de folclor literar românesc, din satele din zonã. La Lutca, dimineata, înainte de masã, femeile adunã cenusa din vatrã iar primãvara o împrãstie pe cîmp, spunînd: „Cum n-am mîncat eu în dimineata Ajunului Bobotezei, asa sã nu-mi mãnînce lighioanele roadele“. Tot în aceastã zonã, gospodinele pun sub fata de masã sare, tãrîtã si fîn pentru ca anul agricol sã fie îmbelsugat. Agheazma mare trebuie pãstratã nouã zile si, în fiecare dimineatã, se bea dupã care gustã sfînta Anafurã. Traditia mai spune cã tot timp de nouã zile gospodinele nu trebuie sã spele rufe, pentru cã s-a sfintit întreaga naturã, inclusiv apele. Dupã Boboteazã, dacã timpul o permite se pot curãta copacii.
|
Autentificare
