Aventurile lui Tãriceanu în Republica Moldova
• presedintele Senatului a povestit, la Piatra Neamt, cum a dat chix în
afacerea pe care a vrut sã o dezvolte în Republica Moldova • postul
Radio Contact, înfiintat la Chisinãu, în 1996, si-a încetat emisia dupã
4-5 ani • cauza: „Comunitatea rusofonã din Moldova ne-a
boicotat“ • Fost premier al României cîtiva ani buni, Cãlin Popescu Tãriceanu, actualul presedinte al Senatului este un bun cunoscãtor al situatiei din Republica Moldova, atît din punct de vedere politic, dar si economic. Aflat la Piatra Neamt, unde a fãcut anuntul candidaturii deputatului Cãtãlin Drãgusanu la primãria orasului resedintã de judet, Cãlin Popescu Tãriceanu a comentat situatia actualã din Republica Moldova. ÃŽntrebat dacã crede cã România a depus eforturi suficiente pentru a ajuta Republica Moldova, sau dacã Rusia a fãcut mai mult în acest sens, Cãlin Popescu Tãriceanu a povestit cum a dat chix într-o afacere pe care a vrut sã o dezvolte dincolo de Prut. „ÃŽntotdeauna este o diferentã între nivelul de asteptare public, o diferentã între nivelul posibilitãtilor, si nivelul necesitãtilor. Este clar cã nivelul necesitãtilor de dezvoltare ale Moldovei este foarte mare, si nu stiu dacã România se poate implica economic si financiar mai mult. ÃŽn anul 1996, pe vermea cînd aveam si anumite activitãti private, am înfiintat la Chisinãu primul post de radio în limba românã, Radio Contact. Este o dovadã cã am fãcut ceva concret pentru Moldova, cred eu, pentru a netezi într-un fel drumul de apropiere de România si Europa. A fost un proiect care nu a putut sã dureze pe cît mi-as fi dorit, pentru cã practic comunitatea de afaceri rusofonã ne-a boicotat, iar postul de radio a functionat aproximativ 4-5 ani, dupã care a trebuit sã punem punct eforturilor noastre. România, în ansamblu, nu a fãcut foarte mult, iar nevoile Republicii Moldova sînt mari. ÃŽn ultima perioadã însã, Guvernul României, pînã la venirea guvernului de tehnocrati, a fãcut niste proiecte mari, pe domeniul energetic, infrastructurii scolare si în alte domenii. Am constatat cã România a început sã se implice si plan politic. Rusia sigur cã are un interes în aceastã zonã, e evident si constatãm acest lucru, dar sã nu ne asteptãm sã avem un durm pavat în care sã ne manifestãm interesele. Trebuie sã lucrãm în acest peisaj complicat, numai cã România în ultimile lunii a fost practic absentã“, a declarat Cãlin Popescu Tãriceanu. Presedintele Senatului a mai declarat cã este îngrijorat de faptul cã la nivelul cel mai înalt, România pare sã priveascã cu o anumitã detasare ceea ce se întîmplã la Chisinãu. „Riscul cel mai mare este sã vedem, în urma acestor frãmîntãri politice, care s-ar putea sã se încheie odatã cu votarea noului guvern, Moldova îndepãrtîndu-se de drumul ei european. Si sigur cã as fi vrut ca autoritãtile române sã se implice în solutionarea problemelor politice de la Chisinãu. Eu mi-as fi imaginat cã România ar fi putut sã joace un rol de moderator, de coagulator al unei majoritãti politice. România ar fi putut sã trimitã un reprezentant special care sã discute cu partidele politice si sã încerce identificarea unei solutii. ÃŽmi exprim speranta ca manifestãrile violente care au avut loc sã se încheie si noul guvern sã se punã pe treabã“, a conchis presedintele Senatului României.
|