Dosarul Revolutiei, condamnare la CEDO
• CEDO a concluzionat cã ancheta fãcutã pe plan national a fost superficialã • procurorul general a cerut reanalizarea Dosarului Revolutiei • Dosarul Revolutiei, închis în conditii ciudate de autoritãtile române, revine în actualitate. Douã sînt întîmplãrile care îl readuc în atentia publicã. Prima este o condamnare a statului român la CEDO, pe motiv cã nu a fost efectiv o anchetã, iar a doua este decizia procurorului general interimar de a cere reanalizarea dosarului. Revenind la decizia CEDO, s-a stabilit cã statul romãn este obligat sã le plãteascã despãgubiri de cîate 15.000 de euro unui numãr de 17 cetãteni români care au reclamat instantei de la Strasbourg absenta unei anchete efective cu privire la reprimarea violentã a manifestatiilor împotriva regimului comunist care au avut loc în decembrie 1989 la Bucuresti si Resita si în timpul cãrora au fost ucisi apropiati ai acestora.
„Din punct de vedere juridic, decizia CEDO este o decizie dreaptã. Despãgubirile acordate sînt pe deplin meritate pentru familiile celor care au murit sau au fost rãniti la Revolutie. Statul român trebuie sã scoatã adevãrul la suprafatã, iar asociatia noastrã a sustinut demersurile fãcute în acest sens la nivel central“, a declarat Iulius Trapiel, presedintele Organizatiei Luptãtorilor din Decembrie 1989 Piatra Neamt. ÃŽntrebat dacã este multumit de decizia procurorului general interimar de a fi reanalizat Dosarul Revolutiei, Iulius Trapiel a rãspuns: „De la o promisiune, la redeschiderea efectivã a dosarului sînt pasi mari care asteptãm sã fie fãcuti“. Revenind la anchetã, în 1990, procurorii militari din Bucuresti si din alte orase din România au deschis cercetãri cu privire la recurgerea la fortã si privarea ilegalã de libertate la care au fost supusi participantii la manifestatiile de la sfîrsitul lunii decembrie 1989. Conform unui document emis în 2008 de Parchetul Militar în fata Inaltei Curti de Casatie si Justitie, mai mult de 1.200 de persoane au fost ucise în aceste operatiuni, peste 5.000 au fost rãnite si mai multe mii au fost private de libertate si supuse relelor tratamente.
„Mortii-s vinovati“
Prin douã decizii din 2010 si 2011, Parchetul Militar si-a declinat competenta în acest dosar în favoarea Parchetului de pe lîngã Inalta Curte de Casatie si Justitie. ÃŽn 2014, în urma intrãrii în vigoare a noului Cod de procedurã penalã, dosarul a fost alocat din nou Parchetului Militar. Ulterior, Parchetul Inaltei Curti de Casatie si Justitie a dispus clasarea cauzei la data de 14 octombrie 2015, motivînd cã pentru unele fapte existã condamnari în alte cauze. Procurorii precizau printr-un comunicat de presã cã „din cauza oboselii si a stresului la Revolutie s-au tras focuri de armã între militari, iar oameni din dispozitive militare, civile sau mixte au deschis cu usurintã focul spre imobile sau masini care nu opreau la filtre“. Urmãrind traseul dosarului si modul în care a fost finalizat cîteva concluzii pot fi trase. S-a încercat mai întîi plimbarea cartofului fierbinte de la un parchet la altul în speranta cã interesul public pe marginea subiectului se va disipa în timp. Apoi s-a încercat o finalizare pe principiul „mortu-i vinovat“, care în România pare sã tinã, dar nu are nici o sansã în fata unei justitii cu adevãrat independente, cum este cea de la CEDO. Rãmîne o patã pe imaginea justitiei din România care si-a însusit practic explicatia halucinantã cã peste 1.000 de persoane au fost ucise din cauza... oboselii si a stresului. Demersul recent al procurorului general interimar Bogdan Licu care a declarat cã a cerut ÃŽnaltei Curti de Casatie si Justitie reanalizarea Dosarului Revolutiei e o palidã sperantã întru aflarea adevãratilor vinovati. Decizia vine dupã ce presedintele Asociatiei 21 Decembrie, Teodor Mãries, a fãcut o nouã plîngere împotriva rezolutiei de clasare. ÃŽn cazul în care plîngerea va fi admisã, cercetãrile în dosarul Revolutiei vor fi reluate. Iar la o sentintã probabil vom ajunge dupã ce adevãratii vinovati vor fi în fata instantei divine. Adicã mult prea tîrziu, asa cum s-a întîmplat si cu majoritatea celor vinovati de sãvîrsirea ororilor din timpul regimului comunist.
|
Autentificare
