Inadecvarea politicienilor
Lumea se miscã într-un dans ametitor, pe marginea prãpastiei, Europa e o „domnisoarã de pension“ care este emotivã si nu stie decât „tolerantã si iubire“ pentru combaterea unor criminali, Putin si ai lui sunt mai departe „bãietii rãi de cartier“, iar politicienii nostri îsi vãd mai departe de mãruntisurile lor, la fel de abulici ca întotdeauna când e vorba de lucruri serioase! Da, nu vã mirati pentru cã sunt exemple destule de „politicieni democrati“ care ne duc de râpã: de la slujnicari ai dictatorului, care se-mbulzirã în '90 sã scuipe unde pupaserã duios, cu bale, pânã la toti cei care au pupat cu limba umedã noile regimuri politice si s-au spãlat pe mâni (nu pe limbã), ca si cum n-ar fi existat. Nici usturoi nu mâncarã, nici gura nu le miroase. Iar noii puternici ai zilei îi cumpãrã de noi. ÃŽi refolosesc, îi resapeazã si îi dau mai departe. E o meserie strasnicã. Are un singur dezavantaj. Face din om neom si din meserias un cârpaci. Adicã invers: dintr-un linge blide, un om cu principii. Oamenii se schimbã, principiile rãmân, iar dacã principiile dau semne de slãbiciune, înlocuiesc ideea de principiu cu - cum sã le zic, sã nu le jignesc? - ratiunile superioare. V-as întreba: care au fost ratiunile superioare care au mânat România în luptã, în ultimele decenii? Dacã suntem cinstiti, rãspunsul vine repede: niciuna. Nicio ratiune superioarã nu a animat tara noastrã. ÃŽntotdeauna s-a dovedit cã la mijloc au fost aranjamente, pile, favorizãri (ale infractorului) si o imensã sete de avere, ascunsã sub vorbe goale. Situatia din vecinãtatea noastrã esticã, în Ucraina, reclamã o solutie si unica iesire este un nou rãzboi pe scarã largã, anuntat deja de toate pãrtile. ÃŽnsã se anuntã un rãzboi sângeros, pentru cã avem de a face cu o cantitate si o calitate de armamente si munitie mult superioarã de partea pro-rusã, dar si de trupe de voluntari si speciale bine pregãtite de partea ucraineanã, care vor primi, cel mai probabil, si armamente letale defensive moderne odatã ce rãzboiul va izbucni. Deci ne asteptãm la o baie de sânge în regiune, si relativ curând. Pe de altã parte, si Moscova, si Kievul îsi doresc confruntarea. Trupele de voluntari si mercenari, infractori si tâlhari aduse de Rusia în Donbas, nu mai ascultã, nu mai luptã, au terminat de tâlhãrit, au încercat sã intre în regiunea Rostov pe Don pentru a tâlhãri mai departe, s-au luptat între ele, si nu mai pot fi tinute în frâu. Au nevoie de un rãzboi, mai departe. Rusia nu stie ce sã facã cu ele dacã ar reveni deci, si-ar dori sterilizarea multora din cei prezenti în linia întâi. La fel si Kievul, speriat de faptul cã voluntarii din linia întâi, odatã terminatã treaba aici, se vor îndrepta asupra politicienilor cãrora le reproseazã deja cã i-au trãdat si s-au îmbogãtit în timp ce ei mureau în linia întâi. ÃŽn timpul acesta, la noi, medicii protesteazã împotriva celor care vor sã îi prosteascã si pe ei, nu doar pe noi, în fatã. Compromisurile din întregul sistem sanitar stau sã iasã precum puroiul din bube! Este la mâna decidentilor dacã acest puroi ne va izbi în fatã pe toti sau dacã tensiunea se va elibera controlat printr-o interventie chirurgicalã de precizie. Oricine poate fi general de operetã, în timp de pace. Acum însã avem nevoie de soldati adevãrati! Legi anapoda care se modificã imediat dupã promulgare, obiective ratate, falimentul politicii externe (care nu existã de fapt), etc. ne aratã clar lipsa totalã de viziune a politicienilor nostri, lipsa de fapt a unui proiect de tarã viabil si stabil prin consens cu toatã populatia. ÃŽn schimb, politicienii se fofileazã luându-ne, din nou, de fraieri. „Nimeni nu e mai presus de lege“, spune Constitutia; „cu exceptia noastrã“, completeazã în stil dâmbovitean parlamentarii. Majoritatea politicienilor anchetati de DNA spun cã banii pe care i-au extras ilegal din diverse afaceri au mers „la partid“. Este de notorietate faptul cã toate partidele au datorii la stat, motiv pentru care Camera Deputatilor a si adoptat amendamentele ce excepteazã de la executare silitã conturile de campanie ale partidelor. Apare întrebarea: unde sunt banii partidelor? Pãi unde altundeva decât la ei ? De ce si-ar da mâna, deja la vedere, nu pe sub masã ca pânã acum, sã se salveze de DNA, dacã nu pentru a duce mai departe „frãtia transpartinicã“? Leadership-ul national trebuie sã se adapteze la noua realitate, trebuie întãrit cu expertizã, de fapt, trebuie schimbat cu un leadership pregãtit sã reactioneze adecvat în posibile conflicte de falie în vecinãtate, capabil sã urneascã bolovanul greu al reformei structurale care înseamnã, în primul rând, desfiintarea „birocratiei sinecuriale“, care sã repunã România pe harta tãrilor functionale, predictibile, moderne si democratice nu feudale. Pentru asta, însã, trebuie sã mai trecem prin niste alegeri unde vom vedea din nou pe cei usurati de bagajul de principii si de bun simt, cum vor încerca sã ne îmbrobodeascã cu promisiuni, bla, bla, s.a.m.d. si atunci sã vã vãd! Dacã „punem botul“ din nou, ne meritãm soarta !
END
|
Autentificare
