Pomenire la Brates, la mormîntul dintre brazi
• sãtenii i-au comemorat sîmbãtã, 7 mai pe ostasii germani cãzuti în luptele din codrii Tarcãului în septembrie 1944 • osemintele sînt îngropate într-un mormînt strãjuit de patru brazi • Te Deum-ul închinat eroilor a fost oficiat de preotul paroh Emilian Cãruceru • la eveniment a fost prezent si un trimis al Ambasadei Germaniei la Bucuresti • „Ceea ce faceti dumneavoastrã aici este de tot respectul“, a spus Cristian Scarlat, oaspetele tãrcãuanilor • O parte dintre tãrcãuani, în special vîrsnici cu respect fatã de istoria locului, s-au adunat sîmbãtã, 7 mai, pentru al unsprezecelea an la Brates, întru comemorarea a opt ostasi nemti, ce si-au aflat sfîrsitul în septembrie 1944, în codrii Tarcãului. Militari nemti, care îsi „trãiesc“ vesnicia într-un mormînt comun strãjuit de patru brazi falnici plantati în urmã cu peste sapte decenii prin generozitatea si credinta localnicilor. Surpriza evenimentului de anul acesta a fost prezenta la momentul comemorãrii a domnului Cristian Scarlat, director al Oficiului National pentru Cultul Eroilor, în calitate de reprezentant al Ambasadei Germaniei la Bucuresti, care a depus o coroanã de flori în memoria ostasilor nemti cãzuti în luptele de pe Valea Tarcãului si a transmis mesajul de multumire din partea Altetei Sale, Werner Hans Lauk, ambasadorul Germaniei în România, pentru tãrcãuanii care se îngrijesc de memoria soldatilor, indiferent de confesiune. Te Deum-ul închinat eroilor a fost oficiat de cãtre preotul Emilian Cãruceru, parohul Bratesului, la troita înãltatã de localnici. ÃŽnainte de slujbã, oamenii locului au aprins cîte o lumînare si au plantat flori pe mormînt. „Am oficiat, conform traditiei, si-n acest an o slujbã de pomenire a tuturor celor care si-au aflat sfîrsitul pe cîmpul de luptã în aceastã zonã. Gestul credinciosilor din Brates este un act crestinesc închinat memoriei tuturor eroilor de orice natie sau confesiune. Aceastã troitã si crucea amplasatã la cãpãtîiul celor ce-si dorm somnul de veci aici, ostasii germani cãzuti în luptele din septembrie 1944, este semn al biruintei. Chiar dacã slujba oficiatã a avut loc la aceastã troitã, a unor oameni de altã confesiune, aceasta nu a avut altã menire decît de a împãrtãsi credinta în Dumnezeu, care este Unul singur. Iar semnul crucii, simbolul ecumenismului universal. Consider cã, atîta timp cît voi pãstori aceste locuri, vom cinsti împreunã memoria eroilor trecutului nostru istoric“, a spus, printre altele preotul Emilian Cãruceru la încheierea slujbei. La rîndul sãu, oaspetele a subliniat importanta evenimentului, si a apreciat gestul localnicilor si a preotului, considerînd cã este un exemplu de cinstire a trecutului si de împãcare cu istoria. „Am tinut sã fiu prezent la Tarcãu, rãspunzînd astfel invitatiei dumneavoastrã, dar si ca urmare a interesului Ambasadei fatã de articolele din presã pe aceastã temã. Oamenii acestia care au murit si sînt îngropati aici, alãturi de miile de soldati de toate natiile, ce s-au sacrificat în cel de-al Doilea Rãzboi Mondial, au rãspuns ordinelor statelor respective, asa cum s-a întîmplat de-a lungul istoriei. Cuvintele spuse atît de frumos de pãrintele dumneavoastrã sînt din Sfînta Scripturã. Si uite cã totusi nu întelegem sã ne apropiem mai mult unii de altii. ÃŽnchei prin a multumi din suflet din partea Excelentei Sale, Werner Hans Lauk, ambasadorul Germaniei la Bucuresti, a atasatului militar si a adjunctului sãu, pentru ceea ce faceti aici de atîtia ani de zile, ca o comunitate cu adevãrat crestinã. Si asta, fãrã sã primiti vreo recompensã, ci doar cã asa ati simtit dumneavoastrã ca adevãrati crestini. Ceea ce faceti dumneavoastrã aici este de tot respectul“, a spus Cristian Scarlat, oaspetele tãrcãuanilor, prezent la Brates. Printre initiatorii evenimentului, ce a devenit de-acum traditie, se numãrã Nicolae Benedek, Constantin Baltã si Ion Socea, prezenti si de aceastã datã la mormîntul nemtilor, iar cît priveste rememorarea unui trecut devenit demult istorie, tãrcãuanii vîrsnici îsi amintesc si acum despre luptele ce au avut loc pe Valea Tarcãului si chiar de momentul îngropãrii cadavrelor celor opt nemti. „Tatãl meu a fost unul dintre cei care au participat la îngroparea celor opt nemti. Eu eram mic atunci, dar, dupã ce am mai crescut, veneam cu tata aici si, într-una din zile, mi-a povestit cum s-a întîmplat. Nemtii erau în retragere. Pe Valea Tarcãului circula atunci Mocãnita, un tren forestier. Ei au luat trenul si au plecat spre Ardeluta. Rusii au organizat o ambuscadã, si cînd au apãrut nemtii, i-au mitraliat. Au murit majoritatea. ÃŽn acest loc au fost gãsite opt cadavre, si tata împreunã cu alti oameni, care nu se aflau pe front, s-a gîndit cã trebuie îngropati. Au sãpat o groapã mai mare si i-au bãgat pe toti la un loc. Au pus si o cruce de lemn, iar apoi au plantat patru brazi. Din respect fatã de tatãl meu si pentru comemorarea celor cãzuti aici, am fãcut o cruce din stejar si am luat aceastã initiativã de a face în fiecare an cîte o slujbã de pomenire“, a spus Nicolae Benedek. Reamintim faptul cã Tarcãul a fost teatrul de luptã în ambele rãzboaie, pentru cã ceva mai în amonte, în Ardeluta, era punctul de frontierã. Revenind la locul comemorãrii, crucea troitei unde s-a oficiat slujba de pomenire, aceasta are încrustate cuvintele „ÃŽn memoria soldatilor germani cãzuti în luptele din septembrie 1944“.
|