Mitropolitul Teofan vine la hramul Mãnãstirii Neamt
• numerosi pelerini sînt asteptati la mãnãstire pentru slujba închinatã marii sãrbãtori a ÃŽnãltãrii Domnului • credinciosii se vor putea ruga si la moastele Sfîntului Cuvios Paisie • s-au împlinit 30 de ani de la descoperirea Sfîntului necunoscut • Numerosi pelerini din toate colturile tãrii sînt asteptati la Mãnãstirea Neamt, care îsi sãrbãtoreste hramul joi, 9 iunie, în ziua ÃŽnãltãrii Domnului. Slujba religioasã va fi oficiatã de un impresionant sobor arhieresc, care va fi completat cu staretii si preotii din zonã. Ca de fiecare datã, la eveniment va fi prezent ÃŽnalt Preasfintitul Teofan, Mitropolitul Moldovei si Bucovinei si membrii Sinodului Mitropolitan, precum si oaspeti din alte locuri. Ceremonialul religios a început cu slujba de priveghere de miercuri seara, care fusese programatã la ora 18. Joi dimineatã, la ora 8,30, se va sãvîrsi sfintirea apei în aghiazmatarul din fata mãnãstirii. Dupã cuvîntul de învãtãturã se va merge în procesiune cu icoana fãcãtoare de minuni a Maicii Domnului si alaiul va intra în incinta asezãmîntului monahal unde se va sãvîrsi Sfînta Liturghie si o slujbã de pomenire a eroilor neamului. Vor fi pomeniti ostasii cãzuti pe cîmpurile de luptã ale patriei, precum si cei înhumati în cimitirul mãnãstirii, la Schitul Cãrbuna si la Mãnãstirea Sfînta Cruce, ridicatã pe locul unde 14.000 de soldati au pierit într-o cumplitã bãtãlie din timpul celui de-al doilea rãzboi mondial. La final, gazdele vor invita credinciosii sã stea la masã alãturi de membrii obstii monahale, pentru eveniment fiind pregãtite bucate traditionale, cum ar fi carne de miel, pascã, cozonac, ouã rosii. Hramul nu este doar o sãrbãtoare a mãnãstirii, ci si a locuitorilor din comuna Vînãtori-Neamt si a întregii zone, fiindcã în aceste zile au loc si pelerinaje la toate lãcasurile monahale din zonã. Pe lîngã icoana fãcãtoare de minuni a Maicii Domnului, spre închinarea credinciosilor se vor aseza la loc de cinste în bisericã si moastele Sfîntului Cuvios Paisie. Acestea au fost depuse anul trecut într-o raclã din argint aurit realizatã special în acest scop, în atelierele Patriarhiei Române. Moastele cuviosului, descoperite cu ocazia cercetãrii mormîntului, în septembrie 2013, au fost scoase spre închinare pentru prima datã în 2014, tot cu ocazia hramului, fiind depuse apoi în pronaosul bisericii ÃŽnãltarea Domnului, alãturi de cele care adãpostesc moastele Sfîntului Simeon de la Muntele Minunat si ale Sfîntului Necunoscut. Arhimandritul Benedict Sauciuc, staretul Mãnãstirii Neamt, accentua importanta sfintilor în viata oamenilor: „Sfintii sînt cei care ne ocrotesc si ne ajutã pe noi. ÃŽn bisericã avem nevoie si de aceste mãrturii, de elemente pe care le folosim pentru sfintire. Sfintii, cu moaste sau fãrã, au fost bineplãcuti lui Dumnezeu si ocrotesc un anumit loc sau o anumitã zonã. Mãnãstirea Neamt este o veche lavrã în care s-au nevoit de-a lungul timpului peste 30.000 de cãlugãri, iar noi trãim aici în umbra Sfîntului Cuvios Paisie, în timpul cãruia mãnãstirea Neamt a cunoscut apogeul“.
30 de ani de la descoperirea Sfîntului necunoscut
Recent, la lãcasul de cult a avut loc un eveniment deosebit - împlinirea
a 30 de ani de cînd o întîmplare avea sã ducã la descoperirea Sfîntului
necunoscut. Pe 24 mai 1986 s-a observat cã pe o portiune din
trotuarul care face accesul de la intrare, prin stînga, cãre biserica
Înãltarea Domnului, a apãrut o ridicãturã. Vietuitorii mãnãstirii au
încercat sã aseze pietrele de rîu la loc în trotuarul din beton, însã n-au
reusit. Initial, s-a crezut cã totul s-ar datora unei infiltrãri de apã de la o
teavã spartã, hotãrîndu-se sã se facã lucrãri pentru remedierea
problemei. Au fost date deoparte pietrele si placa de beton, sãpîndu-
se în pãmînt vreo jumãtate de metru, dar nici vorbã de o infiltrare.
Lucrãrile au continuat marti, 27 mai, iar la un metru adîncime a fost
descoperit un schelet uman, bine conservat. Nu s-a gãsit nimic în legãturã cu numele persoanei, nici cu timpul înhumãrii, osemintele fiind depuse într-o ladã. Regimul comunist a încercat sã minimalizeze descoperirea, groapa a fost imediat astupatã si s-a refãcut trotuarul. Însã cele petrecute la lãcasul de cult s-au rãspîndit rapid în zonã, credinciosii venind în numãr mare la mãnãstire. Între timp, moastele au fost ascunse, astfel cã dupã cãderea regimului totalitar ele au fost depuse într-o raclã si se aflã acum în Biserica Înãltarea Domnului. Se bãnuieste cã osemintele au o vechime mai mare de 500 de ani si cã locul unde au fost descoperite sã fi fost un vechi cimitir. Biserica Ortodoxã Românã a canonizat pînã în prezent trei dintre vietuitorii Mãnãstirii Neamt: Sfîntul Ierarh Pahomie de la Gledin (1671-1724), staret între anii 1702-1704, Sfîntul Cuvios Paisie de la Neamt (1722-1794), staret între anii 1779-1794 si Sfîntul Cuvios Ioan Iacob Hozevitul (1913-1960), vietuitor al Mãnãstirii Neamt între anii 1933 si 1936.
|
Autentificare
