M-a sãrutat Dan Puric
Ei... ce asa mare scofalã!? ar spune un cârcotas. Uite cã este! Fiindcã îndrãgitul actor este dornic de comunicare, este inspirat, spontan, pasionat de viatã si de oameni, iubitor de neam, pentru cã are darul si harul de a fi, de fiecare datã, acelasi si mereu altul, fiindcã ajunge la miezul sau sâmburele lucrurilor, simplu, fãrã cuvinte cãutate si sforãitoare, reusind sã ne facã sã le întelegem esenta, ba chiar sã ne zdruncine din amorteala care ne cuprinde uneori, ba sã ne dea si de gândit... ÃŽntâlnirile cu el, cele mai multe prin intermediul conferintelor, emisiunilor si cãrtilor sale, fiindcã eventualitatea unei convorbiri directe este aproape imposibilã, reprezintã o bucurie pentru suflet si nu mai putin o satisfactie intelectualã. ÃŽn seara de 18 iunie, cei care s-au aflat în sala Millenium a Hotelului Central Plazza din Piatra Neamt, au avut - pe durata a aproape trei ore - sansa unei întâlniri pline de strãlucire si inedit cu Dan Puric, omul de spectacol si de comunicare, care s-a aflat într-o vervã de zile mari si a transformat pânã si pana de curent care a survenit - nici mãcar o panã sadea, care sã-ti ia lumina cu totul, ci una caraghioasã, care a durat aproape cât spectacolul - într-o spumoasã sarjã plinã de umor la adresa tehnicii moderne si a întâmplãrii. Tema anuntatã de organizatori era IUBIREA, subiect pe cât de amplu pe atât de greu de abordat. Dar ea a prilejuit actorului nu expunerea unui expozeu dominat de teoretizãri fade, de definitii sau exemple fãurite, ca din carte, ci evocarea unor secvente rupte din viata de fiecare zi, mai grãitoare decât orice model, demonstrative pentru nevoia de îmbogãtire spiritualã, cunoastere si lãrgire a propriului orizont, bine primite si pe deplin gustate de publicul antrenat în derularea spectacolului. ÃŽn finalul acestuia, împãrtãseam celor prezenti o frumoasã amintire care mã leagã de Dan Puric. Observatorul atent putea sã desluseascã în fizionomia oaspetelui, încercarea de a-si aminti despre ce era vorba. ...la sfârsitul anului 2011, s-a desfãsurat la Bucuresti, la Hotelul Ambasador - Hilton, Gala Medica Academica, o amplã reuniune de tinutã, cu participare selectã, în cadrul cãreia a fost premiat un grup de medici din toatã tara, printre care figura si semnatarul acestor rânduri, cu un premiu Opera omnia. Conform cutumelor, ca la orice festivitate de premiere, laureatii beneficiau de un Laudatio, sustinut de personalitãti la curent cu activitatea premiantului. Pe mãsuta din apropierea prezentatoarei erau rânduite trofeele, diplomele si darurile destinate celor onorati. Mãrturisesc cã, la un moment dat, cum sirul trofeelor se apropia de sfârsit si nu fusesem nominalizat, mi-am spus cã organizatorii îsi vor fi schimbat optiunile. N-ar fi fost pentru prima oarã. Când prezentatoarea a luat ultimul trofeu si mi-am auzit rostit numele, nu stiam cine îmi va prezenta Laudatio, astfel cã am fost de-a dreptul surprins când cel care a fãcut-o era, nu un medic, ci chiar Dan Puric, invitatul de onoare al acelei Galei. El si-a început si si-a brodat show-ul pe CV-ul meu si îmi amintesc cã m-a întrebat când am avut timp sã fac 25.000 de operatii, sã organizez 33 de reuniuni stiintifice si sã fiu prezent la altele, sã scriu cãrti de specialitate si de literaturã si asa mai departe. Sigur o întrebare la care nu am stiut sã rãspund, si nu stiu nici astãzi. Aici, la Piatra Neamt, când distinsul oaspete a realizat despre ce era vorba, a venit la mine, m-a sãrutat si m-a îmbrãtisat. L-am rugat sã ne spunã de ce atunci, la Bucuresti, când pe lista laureatilor figurau nume sonore, s-a oprit asupra provincialului care eram. Ne-a spus tuturor cã si pãrintii sãi au fost medici de provincie si cã îi apreciazã pe acestia la fel de mult ca si pe cei din Capitalã. Am subliniat faptul cã, la întâlnirile sale cu publicul, actorul nu uitã niciodatã sã evoce suferintele celor care au pãtimit în închisorile regimului trecut si i-am dãruit ultimul meu roman, „Trandafirul albastru“, care se referã si la evenimente petrecute în acea perioadã de tristã amintire. ÃŽn final, Dan Puric a onorat publicul cu autografe pe cãrtile sale, unele câstigate la tombola organizatã în cinstea evenimentului. Pentru cei prezenti, întâlnirea cu Dan Puric, organizatã de Asociatia Portia de Cunoastere, rãmâne un moment de referintã si o amintire frumoasã pentru mai târziu.
|
Autentificare
