Tara arde si românilor le este oferitã Coroanã Regalã pe Stemã
Nici mãcar actualul Guvern tehnocrat nu poate sustine cã ne dã binele afarã din tarã . Pânã si puscãriasii, amintindu-si cã incendiul de la „Colectiv“ a dãrâmat Guvernul Ponta, îsi dau foc la saltele si bulendre, strigând la unison, de dupã gratii, „Jos Guvernul!“. La Berevoiesti s-a reintrodus sclavia, ca mijloc de propãsire economicã a bastanilor tigani, care au descoperit cã lantul poate fi mutat de la urs la om, pentru a-l face slugã si vitã de muncã cuvântãtoare.
„Coroana de otel“ cu cheltuialã se tine
Presedintele Klaus Iohannis l-a chemat la ordin pe Mugur Isãrescu, Guvernatorul BNR, sã-i arate cã a promulgat legea prin care Parlamentul a rezolvat cea mai arzãtoare problemã a românilor. Aceea de a împodobi capul acvilei, de pe stema României, cu celebra „Coroanã de otel“, pe care au purtat-o cei patru regi ai Regatului României, între 1881 si 1947. Stema României este unul din principalele simboluri ale Statului Român republican. Modificarea stemei tãrii printr-o lege, cum a procedat Parlamentul, nu a beneficiat nici pe departe de dezbaterea publicã necesarã, în urma cãreia parlamentarii care au votat „pentru“ sã poatã pretinde cã reprezentau pe cineva. Ce a fost în capul lor, cred cã nici ei nu prea stiau. S-a motivat cã introducerea în stemã pe capul pajurei a „coroanei de otel“ este semnificatia independentei României, care ce lipsea. Adicã, având pajura chealã, fãrã coroanã pe cap, România nu era în deplinãtatea independentei sale. ÃŽn acest registru, sunt socat de inconstienta germanilor, care se frustreazã de mândria de a fi independenti, purtându-si vulturul de pe Stema Germaniei fãrã coroanã pe cap. Si, har domnului, Germania acum republicã, dar cu o zdravãnã istorie a monarhiei în spate, avea de unde alege un model de coroanã. ÃŽn cazul nostru, al României republicane, oricum ai privi-o, existenta elementului heraldic „Coroana de otel“ face trimitere mai mult la monarhie decât la independentã. Este incontestabil cã aceastã coroanã nu poate fi asimilatã cu heraldica republicanã. „Coroana de otel“ nu este altceva decât Coroana Regalã a României, care a fost turnatã din teava unui tun otoman capturat de români în Rãzboiul de Independentã din 1877. Coroana a fost oferitã pe 10 mai 1881 lui Carol I, cu prilejul încoronãrii sale ca Rege si proclamarea Regatului României. Nu întâmplãtor, existã interese , care insistã pânã la prostirea noastrã, sã ne însusim cu tot tacâmul ziua de 10 mai, ca zi nationalã a României. Dacã în materie de „ziua nationalã“ nu ne- am lãsat pãcãliti, în materie de „stemã“, parlamentarii nostri nu s-au ridicat la înãltimea noastrã. ÃŽn prezent, „Coroana de otel“ este piesã de patrimoniu cultural si national, fiind expusã la Muzeul National de istorie-Bucuresti.
Pe lângã „Coroana de otel“, este în discutie si „Cripta Regalã“ de la Curtea de Arges
Gratie „istetimii“ parlamentarilor nostri republicani, toate bancnotele, monedele, sigiliile, stampilele, documentele, însemnele si altele, care contin stema veche, trebuiesc distruse si înlocuite cu altele, continând noua stemã, care trebuie sã ne asigure independenta fatã de republicã sau dependenta fatã de monarhie, dupã cum vor unii sau altii. Desteaptã miscare si destept Parlament. Bancnotele de hârtie vor fi tocate mãrunt, iar monedele metalice topite, pentru a se tipãri si bate altele în loc. Nimeni, dar absolut nimeni, nu a estimat costurile plasãrii „Coroanei de otel“ pe capul pajurei, pe stema României. Sunt sume colosale, care în sãrãcia de acum, s-ar impune sã aibã cu totul alte prioritãti, decât sã fie cheltuite pe simbolurile unei monarhii vetuste. Zilele acestea, un deputat deplângea public cã dacã fostul Rege Mihai I pãrãseste lumea aceasta, nu ar avea un loc decent unde ar putea fi înmormântat crestineste. Cripta regalã de la Mânãstirea Arges, aflatã în constructie, nu poate fi finalizatã în termen, din cauzã cã Biserica Ortodoxã Românã nu mai are fonduri. Suntem informati cã aceastã criptã, deloc modestã, ar fi destinatã întregii familii fostului Rege si deputatul, ca plângãret de serviciu, solicitã Guvernului sã se implice cu fondurile necesare, Biserica ajungând la fundul sacului. Uitã oare deputatul cã familia regalã este în posesia unei averi impresionante, primitã din partea Statului Român cu titlu de retrocedare. Sau deputatul stie cã Statul Român are vreo obligatie fatã de fostul Rege Mihai I, stipulatã prin lege, iar noi nu stim si cã acest stat nu-si respectã obligatiile? Dacã este asa, legea trebuie respectatã. Dacã nu este vreo obligatie legalã, sã lãsãm cripta în seama si cheltuiala familiei fostului Rege. De-am putea sã-l aducem pe Brâncusi sã-l îngropãm în tarã, sau mãcar Statul Român sã achizitioneze unele dintre lucrãrile sale. Ar fi mult mai important pentru România, decât o Criptã Regalã.
|
Autentificare
