S-a dus si sotia mesterului Popa

• Elena Popa a fost ĂŽnmormĂŽntatĂŁ ieri, fiind condusĂŁ pe ultimul drum de familie si de consĂŁteni • sotia mesterului care a creat muzeul de la TĂŽrpesti murise marti, 9 august, la vĂŽrsta de 89 de ani • „Tanti Ileana“ a lucrat la multe dintre exponatele din muzeul familiei si a fost ani la rĂŽnd ghid pentru vizitatori •

Muzeul Nicolae Popa, din TĂŽrpesti, este ĂŽn doliu. Elena Popa, sotia cunoscutului mester popular, ea ĂŽnsĂŁsi o creatoare de mĂŁsti si alte obiecte traditionale, a trecut la cele vesnice marti, 9 august, fiind condusĂŁ pe ultimul drum miercuri, 10 august, de membrii familiei, multi consĂŁteni si o delegatie din partea autoritĂŁtilor locale. BĂŁtrĂŽna avea 89 de ani si ĂŽn ultimul timp se confruntase cu serioase probleme de sĂŁnĂŁtate, astfel cĂŁ cei apropiati se asteptau, probabil, la tragicul final. Primarul comunei Petricani, Ion Ticusor Vasiliu, a transmis condoleante familiei, greu ĂŽncercate ĂŽn aceste momente, si ne-a vorbit despre pretioasa mostenire pe care Elena si Nicolae Popa au lĂŁsat comunitĂŁtii. „Muzeul este brandul comunei noastre. Cine aude de localitatea noastrĂŁ se gĂŽndeste la colectia pe care o are muzeul, ĂŽn special la mĂŁstile pe care Elena si Nicolae Popa le-au creat cu mĂŽna lor. I-am transmis condoleante doamnei profesoare Elena Rotaru-Popa, care are grijĂŁ de muzeul ĂŽntemeiat de pĂŁrintii sĂŁi. Eu colaborez cu fostul primar PetricĂŁ Rotaru-Popa, ginerele lui Nicolae Popa, chiar dacĂŁ la alegerile locale am fost adversari“, a tinut sĂŁ precizeze primarul Vasiliu. Elena Popa i-a supravietuit sase ani sotului sĂŁu, decedat ĂŽn octombrie 2010, la vĂŽrsta de 91 de ani. I-a fost alĂŁturi ĂŽntreaga viatĂŁ, i-a ĂŽnteles pasiunea pentru traditiile populare si a lucrat alĂŁturi de el la multe dintre exponatele care au devenit ulterior obiecte ĂŽn muzeul familiei. Mai mult, a fost si ghid pentru turistii dornici sĂŁ viziteze expozitia, pĂŽnĂŁ cĂŽnd au ĂŽnceput sĂŁ o lase puterile si a lĂŁsat aceastĂŁ sarcinĂŁ copiilor sĂŁi. Cu cĂŽtiva ani ĂŽn urmĂŁ, Elena Popa ne-a condus si pe noi, cei de la Monitorul de Neamt, ĂŽn lumea satului românesc de odinioarĂŁ, care ĂŽncepea de la portile monumentale, pline de chipuri sculptate. Tanti Ileana ne explica atunci cĂŁ poarta reprezintĂŁ „spita neamului“. Din familia lui Nicolae Popa au fĂŁcut parte si tĂŁrani, si intelectuali, asa cĂŁ au fost sculptati diferit, unii cu pĂŁlĂŁrie, altii cu cĂŁciulĂŁ, doamnele, cu coc ĂŽnalt, tĂŁrĂŁncile, cu pĂŁrul strĂŽns la spate. PĂŁrea firesc ca intrarea pe poarta micĂŁ sĂŁ fie strĂŁjuitĂŁ de „mama“ si „tata“, de la care au ĂŽnceput toate. Curtea era, ca si acum, parte din muzeu, statuete din lemn sau din piatrĂŁ mĂŁrginesc traseul gĂŽndit pentru vizitatori, iar bĂŁtrĂŽna le descria, hĂŽtru, pe fiecare. La TĂŽrpesti existĂŁ cel mai mare muzeu particular din România, numĂŁrĂŽnd peste 3000 de exponate. Nicolae Popa a ĂŽnsufletit piatra si lemnul si a continuat sĂŁ confectioneze, pĂŽnĂŁ pe la 90 de ani, alĂŁturi de sotie, celebrele sale mĂŁsti care l-au fĂŁcut atĂŽt de cunoscut ĂŽn tarĂŁ si peste hotare. Pe lĂŽngĂŁ lucrurile iesite din mĂŽna sa, ĂŽncĂŁperile gem de obiecte vechi, dovedind si pasiunea de colectionar, arheolog si etnolog. A publicat si cĂŁrti, iar talentul de versificator si l-a slefuit cu ocazia urĂŁturilor de Anul Nou ĂŽn care a zugrĂŁvit viata satului, cu bune si rele, dar a fĂŁcut referire si la dezastre naturale ori evenimente politice importante care au influentat viata poporului. Iar pentru cĂŁ se simtea singur ĂŽn Ceruri, Nicolae Popa a luat-o acum si pe sotia sa la el, sĂŁ fie ĂŽmpreunĂŁ si ĂŽn vesnicie, asa cum au fost ĂŽntreaga lor viatĂŁ. Dumnezeu sĂŁ o odihneascĂŁ ĂŽn pace!