 Hramul Bisericii Precista Mare- sãrbãtoarea Romanului
• Biserica Precista Mare din Roman a fost neîncãpãtoare pentru romascanii veniti sã se roage Fecioarei Maria • lãcasul de cult devine pe 15 august un rai al florilor • Credinciosii ortodocsi si cei romano-catolici au prãznuit ieri
15 august, sãrbãtoarea Adormirii Maicii Domnului. Ridicarea trupului Sfintei Fecioare în slava cereascã adevereste faptul cã omul, suflet si trup, poate fi mîntuit. Credinciosii ortodocsi au venit în numãr mare la Biserica Precista Mare care si-a celebrat hramul,
aceasta fiind primul lãcas de cult ridicat pentru tîrgovetii romascani. Hramul asezãmîntului de cult este, totodatã, o sãrbãtoare a florilor, Biserica Precista Mare deosebindu-se de restul lãcaselor de cult din Roman, printr-un obicei specific hramului, care transformã biserica într-un rai al florilor. Credinciosii vin cu flori la Bisericã, cu douã zile înainte hramului, din care se fac frumoase ghirlande ce împodobesc icoana si baldachinul unde se aflã un epitaf asezat spre închinare. Biserica Precista Mare, una dintre cele mai vechi a urbei musatine, are o vechime de aproape 450 de ani. Pe locul pe care se aflã actuala bisericã, a fost ridicatã în secolul al XIV-lea, prima bisericã destinatã tîrgovetilor acestor locuri. Bisericuta din lemn, înconjuratã de cimitir, a primit hramul sãrbãtorii de pe 15 august. În 1569, doamna Ruxandra Lãpusneanu a ridicat o bisericã din piatrã, restauratã mai tîrziu în 1753, cînd i-a fost adaugatã si clopotnita, iar voievodul Constantin Cehan Racovitã a
înzestrat-o cu mai multe odoare. Tot atunci s-au pus si bazele
unei bolnite pentru cãlugãri, dar si pentru bolnavii sãraci ai tîrgului.
Biserica de astãzi este cea înãltatã în 1826 de arhimandritul
Gherasim Bucovineanul si refãcutã partial în 1838. Biserica a fost restauratã în 1989, cînd a fost reconsolidatã si înfrumusetatã cu pictura semnatã de Dimitrie Bãnicã si cu mobilier sculptat de artistul bãcãuan Ioan Hutanu. ÃŽntreaga istorie a bisericii poate fi reconstituitã din scenele pictate la intrarea în bisericã. Tinînd cont cã hramul dintîi al tîrgului Romanului a fost Adormirea Maicii Domnului, aceastã sãrbãtoare este a întregului oras. ÃŽn traditia popularã, sãrbatoarea se mai numeste Sfînta Maria Mare sau Sîntãmãria Mare. Importanta acestei sãrbãtori este datã de pretuirea deosebitã de care se bucurã Fecioara Maria în evlavia poporului român. Perioada dintre Sfînta Maria Mare de pe 15 august si Sfînta Maria Micã de pe 8 septembrie este consideratã timpul optim pentru semãnãturile de toamnã. ÃŽn zona Moldovei, Sfînta Maria Mare este consideratã „a mortilor“, fiind pomeniti toti cei poartã numele Preacuratei, si la Sfînta Maria Micã din 8 septembrie sînt sãrbãtoriti cei care poartã acest nume.
|
Autentificare
