„SĂŽnt frustrat. Hotii care au furat banii sĂŽnt liberi“

• „Banii nu sĂŽnt la mine. SĂŽnt sĂŽnt la Gabriel Muraru si la DrĂŁghis. SĂŽnt frustrat pentru cĂŁ adevĂŁratii hoti care au furat banii din Microsoft sĂŽnt liberi“, a declarat Gheorghe Stefan dupĂŁ pronuntarea sentintei de 6 ani de ĂŽnchisoare • fostul primar a mai spus cĂŁ dacĂŁ ar fi fost condamnat cĂŁ a primit banii pentru partid, ar fi fost o condamnare corectĂŁ, dar nu s-a vrut • imediat dupĂŁ decizia judecĂŁtorilor s-a predat la IPJ Ilfov • Pinalti are acum cazier, deci la o nouĂŁ condamnare va fi tratat ca recidivist •

Pe tot parcursul dosarului Microsoft, de la urmĂŁrirea penalĂŁ si la proces, fostul primar de Piatra Neamt, Gheorghe Stefan a evitat comentariile pe acest subiect. Asta pĂŽnĂŁ pe 3 octombrie 2016, cĂŽnd instanta supremĂŁ l-a condamnat la cea mai grea pedeapsĂŁ dintre toti inculpatii, 6 ani de ĂŽnchisoare cu executare si confiscarea sumei de 4 milioane de euro. Atunci Pinalti a rĂŁbufnit si a sustinut cĂŁ banii primiti cu titlu de mitĂŁ din afacerea Microsoft nu ar fi la el, ci la altii. „Banii sĂŽnt la altii, care au bĂŁut sampanie Cristal la Bamboo, si Stefan... La cine sĂŁ fie? La DrĂŁghis si Muraru. Si au bĂŁut sampanie la Bamboo. Cristal. Eu nu am bĂŁut ĂŽn viata mea Cristal. Banii sĂŽnt la Gabriel Muraru si DrĂŁghis, martorul de astĂŁzi... Banii trebuiau sĂŁ ajungĂŁ acolo. Asa a fost conventia, sĂŁ accept banii pentru partid. Am acceptat banii cĂŽnd mi s-a propus pentru campania electoralĂŁ, sĂŁ finenteze campania electoralĂŁ, sĂŁ se ia materiale promotionale, cum se fĂŁcea. Pentru campania electoralĂŁ din 2009. DacĂŁ eram condamnat pentru cĂŁ am primit banii pentru partid, era o condamnare corectĂŁ prin trafic de influentĂŁ politicĂŁ si autoritate politicĂŁ. Dar nu s-a vrut“, a declarat Gheorghe Stefan. Acesta a mai sustinut cĂŁ ĂŽn dosarul Microsoft sĂŽnt 100 de implicati, dar ancheta nu a fost continuatĂŁ de procurorii anticoruptie. De ce? „Nu stiu, ĂŽntrebati-i pe ei. Eu vĂŁ spun, sĂŽnt frustrat pentru cĂŁ adevĂŁratii hoti care au furat banii din Microsoft sĂŽnt liberi si, v-am spus, au bĂŁut sampanie Cristal la Bamboo“. Întrebat de jurnalisti dacĂŁ i se pare mare pedeapsa a sustinut cĂŁ nu, iar la ĂŽntrebarea dacĂŁ i s-a cerut sĂŁ denunte pe cineva a rĂŁspuns cĂŁ : „Da, dar nu spun pe cine...“. Condamnarea definitivĂŁ ĂŽn acest dosar de coruptie a venit ĂŽn dupĂŁ amiaza de 3 octombrie 2016, de la completul de cinci judecĂŁtori ai Înaltei Curti de Casatie si Justitie.

Stefan nu va sta prea mult ĂŽn detentie dupĂŁ acest caz

Dacã toti cei patru inculpati, acuzati de trafic de influentã, Pinalti, fostul ministru al comunicatiilor, Gabriel Sandu si afaceristii Dorin Cocos si Dumitru Nicolae, au sperat în pedepse blînde, acestea au fost mai grele decît la prima instantã. Pinalti are de executat 6 ani, Cocos si Nicolae au cîte 2 ani si 4 luni, iar Sandu, 3 ani cu executare. Toti erau pregãtiti si în scurt timp s-au predat autoritãtilor fãrã sã astepte sã fie luati de acasã. Gheorghe Stefan a venit singur la IPJ Ilfov, deoarece îsi mutase domiciliul în acest judet. Condamnatii au ajuns la Penitenciarul Rahova unde vor sta o lunã în carantinã, apoi vor intra în regim normal de detentie. De mentionat este faptul cã cei patru au mai fost dupã gratii la debutul dosarului Microsoft, în octombrie 2014. Pe rînd, trei dintre ei au colaborat cu anchetatorii si au fost eliberati. Pinalti a refuzat colaborarea si nu a fãcut denunturi, astfel cã a fost arestat de pe 29 octombrie 2014 si pînã pe 15 aprilie 2015. Apoi, timp de cîteva luni, pînã prin iulie a fost în arest la domiciliu, iar mai apoi, pînã la pronuntarea definitivã a fost sub control judiciar. Din pedeapsa de 6 ani el va executa numai o treime pentru cã are mai mult de 60 de ani. Astfel rãmîn de executat 2 ani, din care se scade arestul preventiv dar si arestul la domiciliu. Asa stînd lucrurile, Pinalti ar mai avea cel mult vreo 15 luni de închisoare. Totusi, aceastã condamnare îi va aduce necazuri pe termen lung pentru cã mai are pe rolul instantelor de judecatã alte trei procese penale, din care unul la Tribunalul Neamt, pentru spãlare de bani, iar alte douã la Tribunalul Bucuresti, pentru obtinerea frauduloasã a licentei Giga Tv si cel cu contractele pãguboase pentru Compania Nationalã Posta Românã. Toate sînt la prima instantã, însã primul din procese care se va termina si în care Pinalti va fi gãsit vinovat, îi va aduce o sanctiune si mai mare. Asta deoarece Gheorghe Stefan va fi tratat ca recidivist, avînd deja cazier. Mai vine din urmã ancheta din dosarul cu Vasile Blaga, dar si acuzele de spãlare de bani din dosarul Microsoft, pentru care cercetãrile au fost disjunse. În aceste conditii, o nouã condamnare ar putea face ca fostul primar sã stea mai mult în detentie.

Martorul care nu i-a fost de ajutor

Cel la care spune Pinalti cĂŁ sĂŽnt banii, Decebal DrĂŁghis, un afacerist din Focsani, a fost audiat ca martor al apĂŁrĂŁrii lui Stefan la ultimul termen al procesului, chiar pe 3 octombrie 2016. El a spus judecĂŁtorilor cĂŁ l-a cunoscut pe fostul edil pietrean ĂŽn 2008 prin intermediul lui Gabriel Moraru, iar acesta din urmĂŁ i-a facilitat obtinerea unor contracte la Oil Terminal Constanta. VrĂŽnceanul ar fi ĂŽnfiintat ĂŽn 2009 douĂŁ firme offshore pentru activitĂŁti ĂŽn domeniul petrolier. „În anul 2009, la solicitarea lui Gheorghe Stefan am acceptat sĂŁ folosesc cele doua firme offshore pentru a ĂŽncheia contracte ĂŽn legĂŁturĂŁ cu servicii IT. PlĂŁtile urmau sĂŁ se facĂŁ ĂŽn favoarea lui Gheorghe Stefan. Pe Claudiu FloricĂŁ l-am cunoscut dupĂŁ ce mi-a fost prezentat de Gheorghe Stefan la hotelul Marshal. DupĂŁ aceastĂŁ ĂŽntrevedere, am stabilit sĂŁ mĂŁ ĂŽntĂŽlnesc cu FloricĂŁ pentru a perfecta contractele. Ulterior, m-am deplasat cu avocata Luminita Mazilu la sediul firmei lui Claudiu FloricĂŁ pentru a semna contractele. Mi s-a explicat cĂŁ are nevoie de o firmĂŁ tampon pentru acele contracte, eu eram pe dinafara subiectului. Nu am prestat nimic ĂŽn baza contractelor, dar au fost efectuate plĂŁti. Banii de la FloricĂŁ au intrat ĂŽn douĂŁ transe, ĂŽn total aproximativ 4 milioane de dolari. Initial, convenisem ca eu sĂŁ iau un comision de zece la sutĂŁ pe care nu l-am mai obtinut“, a spus DrĂŁghis, adĂŁugĂŽnd cĂŁ banii de la FloricĂŁ ajungeau ĂŽn baza unor contracte fictive ĂŽn firmele unui alt intermediar, Toni RĂŁzvan, acesta ĂŽi scotea cash si ĂŽi dĂŁdea lui, pentru a-i remite lui Pinalti. „Toni RĂŁzvan ĂŽmi aducea banii ĂŽn pungi sau ĂŽn genti ieftine. Banii ĂŽmi erau adusi de regulĂŁ la birou si ĂŽn aceeasi zi ĂŽi dĂŁdeam mai departe lui Gheorghe Stefan, ĂŽn diverse locatii, ĂŽntr-un apartament al acestuia din Bucuresti, la hotelul Marshal sau la hotelul lui Dorin Cocos. Am efectuat plĂŁti si prin virament, inclusiv pentru douĂŁ apartamente ale lui Gheorghe Stefan din Piatra Neamt. Banii dati lui Gheorghe Stefan erau ĂŽn lei, si mai mari si mai mici, de aia plasele erau asa voluminoase“, a declarat martorul care ar fi trebuit sĂŁ fie de partea lui Stefan. Cu ani ĂŽn urmĂŁ, DrĂŁghis era acuzat de fals si uz de fals. De asemenea, presa a mai scris, cĂŁ ĂŽn calitate administrator al unei firme din Focsani, a fost cercetat pentru fals, uz de fals si folosirea de CEC-uri fĂŁrĂŁ acoperire ĂŽn tranzactii cu alcool si porci.

Gabriel Muraru, fost apropiat al primarului

Martor ĂŽn cazul Microsoft a fost si Gabriel Muraru. Ex-patron al firmei Dinasty, a fost un apropiat al fostului primar Stefan si se pare cĂŁ acesta din urmĂŁ l-a sprijinit sĂŁ ajungĂŁ director la Societatea NationalĂŁ a SĂŁrii Salrom. Curtea de Conturi a considerat cĂŁ manageriatul pietreanului a fost unul neperformant si a fost depusĂŁ o plĂŽngere la Parchetul General. Un control al institutiei amintite arĂŁta cĂŁ cei care au fost numiti de Guvern sĂŁ administreze firma au fĂŁcut achizitii si contracte pĂŁguboase, prejudiciul ridicĂŽndu-se la 11,5 milioane de euro. Una din nereguli a fost ĂŽn ceea ce priveste exportul de sare. Preturile, ĂŽn perioada 2010-2012, pentru livrĂŁri ĂŽn Ungaria, Serbia si Germania, ar fi fost atĂŽt de mici ĂŽncĂŽt nu au acoperit nici mĂŁcar costurile de productie si transportul. Calculele fĂŁcute arĂŁtau cĂŁ dacĂŁ sarea ar fi fost vĂŽndutĂŁ la preturile corecte, Salrom ar fi obtinut 1,5 milioane de euro ĂŽn plus pentru cele 149.000 de tone exportate. CĂŽt priveste achizitia de echipamente, problemele ar fi la fel de mari. În 2011, spunea Curtea de Conturi, Salrom a achizitionat cinci instalatii de ambalat sare, ĂŽn urma a douĂŁ licitatii. Echipamentele ar fi fost achizitionate cu pretul de 110.000 euro/utilaj, „la reducere“, ĂŽnsĂŁ auditorii au gĂŁsit ĂŽn catalogul on-line al firmei furnizoare cĂŁ instalatiile costau doar 50.000 de euro, adicĂŁ nici mĂŁcar jumĂŁtate din pretul plĂŁtit de Salrom. Pretul de achizitie fusese de 148.500 euro/instalatie, adicĂŁ aproape triplu fatĂŁ de pretul de catalog. Prejudiciat ar fi fost si bugetul de stat, conducerea uitĂŽnd sĂŁ plĂŁteascĂŁ 6 milioane de euro cu titlu redeventĂŁ minierĂŁ. VerificĂŁrile mai arĂŁtau nereguli si ĂŽn ceea ce priveste activitĂŁtile de pazĂŁ contractate. Se spune cĂŁ ar fi fost achitatĂŁ ilegal suma de 1,2 milioane de lei. Auditorii au constatat cĂŁ s-au decontat 49.204 ore peste numĂŁrul stabilit ĂŽn contract si la suprapret.