Monitorul de Neamt si Roman ziarul din judetul Neamt cu cei mai multi cititori
  Stiri azi     Arhiva     Cautare     Anunturi     Forum     Redactia  
AutentificareAutentificareInregistrare 
Calendar- Arhiva de Stiri Noiembrie 2016
LMMJVSD
 123456
78910111213
14151617181920
21222324252627
282930    
Stiri pe e-mail - Newsletter Monitorul de Neamt Newsletter
Nume:
Email:
Links - Link-uri catre site-uri utile Link-uri
 Judetul Neamt
 Video Production
 Cambridge
Optiuni Pagina Optiuni pagina
Adauga in Favorites Adauga in Favorites
Seteaza Pagina de start Seteaza Pagina de start
Tipareste pagina Tipareste pagina


























Monitorul de Neamt » Stiri Locale 11 Noiembrie 2016
Tipãreste articolul - Varianta pentru imprimantã Trimite acest articol unui prieten  prin email
Politicienii si frica de o justitie impartialã

Politicienii si frica de o justitie impartialã

• interviu realizat cu Sebastian Burduja, candidat independent la Camera Deputatilor

Reporter: Ati afirmat cã ar trebui mentinut MCV-ul. Magistratii acuzã cã nu e în mãsurã sã rezolve problemele din sistem, cã a devenit exclusiv un instrument politic, folosit eventual pentru a scuza refuzul de a primi România în Schengen. Motivati vã rog optiunea dumneavoastrã. De ce credeti cã MCV-ul e un instrument necesar?
Sebastian Burduja: Mecanismul de Cooperare si Verificare este un instrument necesar pentru consolidarea statului de drept în România si în întreaga Uniune. Sustin extinderea acestui mecanism cãtre toate Statele Membre. Rapoartele MCV s-au dovedit a fi o sursã importantã de informatii pentru publicul larg cu privire la performanta „liderilor“ aflati la guvernare. ÃŽntr-un spatiu complex, în care evaluãrile cetãtenilor se bazeazã inevitabil pe date limitate, concluziile CE din rapoartele MCV au devenit pentru acestia un bun reper. Sînt constient de faptul cã rapoartele MCV au fost si subiect de critici din partea celor pentru care ele reprezintã un instrument de lucru: practicieni, cercetãtori si reprezentanti ai organizatiilor neguvernamentale. Printre observatiile des invocate se numãrã absenta unor criterii clare de evaluare si/sau a unor indicatori stabili, care sã poatã fi verificati longitudinal (la diferite momente în timp) pentru a putea arãta progresele înregistrate de România în raport cu fiecare dintre cele patru obiective de referintã stabilite. Cu toate acestea, asa cum am explicat în cartea apãrutã luna aceasta la editura Curtea Veche, „ÃŽntre sperantã si deziluzie“, rapoartele MCV sînt cea mai simplã si cea mai directã pîrghie pe care UE o (mai) are în raport cu „elitele“ conducãtoare ale României în etapa post-aderare. De ce le pasã atît de mult politicienilor români de evaluãrile Comisiei? Din cel putin douã motive: primul este cã aceste rapoarte sînt tratate cu atentie în spatiul public românesc, ecoul lor fiind de fiecare datã amplificat prin intermediul societãtii civile, al presei si al partidelor din opozitie; al doilea motiv este cã MCV afecteazã reputatia României în UE si în plan international. Factorii de decizie din tarã nu se mai pot izola în noua realitate a Uniunii, ci sînt parte a unui club bazat pe institutii formale si informale, care trebuie respectate. Pe termen mediu si lung, acest proces de învãtare (habituation) ar putea contribui la schimbarea în bine a culturii elitelor politice atît timp cît adoptarea regulilor democratice se face în profunzime si nu doar pentru a salva aparentele în fata omologilor din celelalte state membre.
Rep.: Rãmînînd la lupta anticoruptie. DNA, în opinia dumneavoastrã, duce o realã campanie anticoruptie sau s-a implicat în lupta, în viata politicã, eliminind pe cei care deranjeazã „sistemul“, „binomul“ etc...?
S.B.: Sustin activitatea DNA si consider cã în România lupta împotriva hotiei trebuie sã fie în continuare o prioritate. Cred cã eficienta activitãtii DNA este confirmatã de rezultatele sale, de-a dreptul impresionante. Numai în anul 2015, totalul celor trimisi în judecatã este de peste 1.250 de inculpati pentru fapte de coruptie la nivel înalt si mediu. Au fost de 5 ori mai multi ministri si parlamentari decît în 2013: 1 prim ministru, 5 ministri, 16 deputati si 5 senatori. Aceste persoane sînt de la toate partidele mari. Trebuie sã mentionãm si cã au fost instituite mãsuri asiguratorii de aproape jumãtate de miliard de euro. Cred cã un alt argument foarte puternic este acela cã rata de condamnãri în dosarele DNA se mentine la nivelul de 90%, ceea ce aratã munca si profesionalismul procurorilor anticoruptie. Remarc si prestigiul pe plan international de care se bucurã DNA, care este apreciatã în toate rapoartele institutiilor euratlantice. Implicarea DNA în lupta politicã din România ar reprezenta un caz extrem de periculos, dar deocamdatã nu cred cã existã indicii clare în acest sens. Dacã cineva a gresit, trebuie sã plãteascã. Cred cã existã o generatie de politicieni care se teme de o justitie cu adevãrat impartialã, iar acestia se regãsesc în toate partidele existente.

„De multe ori habar nu am avut sã negociem“

Rep.: Ati avut cuvinte apreciative la adresa Guvernului Ciolos. Care sînt motivele? Ce considerati cã a avut în plus guvernarea tehnocratã fatã de una politicã? Si vã rog sã-mi spuneti dacã ati identificat si minusuri?
S.B.: Toate Guvernele României au fãcut si lucruri bune si lucruri mai putin bune. Si în cazul echipei Premierului Ciolos, au fost ministri si consilieri care si-au fãcut treaba, pe cînd altii ar fi trebuit demisi de mult. Per ansamblu, însã, apreciez activitatea guvernului tehnocrat în primul rînd datoritã unei întelegeri diferite a modului de a face administratie publicã si a aplecãrii spre transparentizare si debirocratizare. Cred cã s-au înregistrat si progrese concrete în domenii precum sãnãtatea (plata gãrzilor, descoperirea multor nereguli din sistem), protectia socialã (pachetul integrat anti-sãrãcie), fiscalitate (scutirile de impozit pentru cercetãtori, reduceri de TVA în agriculturã) si energie (suspendarea cresterii pretului gazelor naturale). Într-adevãr, nu toate ministerele au avut performante notabile. Ca minusuri, as mentiona pãstrarea unor ministri si consilieri în ciuda unor rezultate slabe si/sau a unor controverse publice. Cazurile sînt de notorietate.
Rep.: Recent ati vorbit despre parteneriatul strategic cu SUA. Unul care ar trebui îmbunãtãtit si dezvoltat si pe componente ce tin de economie si educatie. Românii au experimentat un parteneriat pãgubos, mã refer la celebrul si de-a pururi pierdutul contract cu Bechtel. De ce credeti cã s-a ajuns aici si cum comentati ipoteza potrivit cãreia americanii nu si-ar dori dezvoltarea parteneriatului. Sînt multumiti doar cu „scutul antirachetã“...
S.B.: Dezvoltarea parteneriatului strategic cu SUA este o resursã utilizatã mult sub potentialul sãu de decidentii nostri. Principalele cauze ale acestui lucru sînt nepãsarea si prostia. O promovare pe bune a tãrii noastre în Statele Unite, uzînd de toate canalele pe care le avem, ne-ar aduce cu sigurantã multe beneficii. Vorbesc de exemplu despre înfiintarea unor birouri de investitii românesti în centrele economice puternice si pînã la urmã, de existenta unei adevãrate diplomatii economice. În ceea ce priveste exemplul dumneavoastrã cu contractul cu acea firmã americanã, cred cã vina este în totalitate a statului român. De multe ori, habar nu am avut sã negociem, habar nu am avut sã vorbim pe limba lor (la propriu si la figurat) si habar nu am avut cum sã facem un contract blindat. Cu oameni potriviti la locul potrivit, parteneriatul strategic cu SUA ar asigura nu doar un plus de securitate strategicã a României, ci si o dezvoltare economicã fãrã precedent în relatia bilateralã. E timpul sã nu mai dãm vina pe altii (SUA, UE FMI, Banca Mondialã etc.) si sã punem degetul pe ranã: în relatiile cu alte state România pierde sau cîstigã, dupã caz, pe mîna noastrã. Mai bine zis, a celor care ne conduc.

A consemnat Cezar FILIP

Articol afisat de 1662 ori  |  Alte articole de acelasi autor  |  Trimite mesaj autorului
(Cezar FILIP)
Adaugã comentariul tãu la acest articol Comentarii la acest articol:
Nu exist� nici un comentariu la acest articol
Stiri Locale Stiri Locale
Stiri, informatii, cursul valutar, datele meteo, horoscop, discutii, forum.
Webdesign by webber.ro | Domenii premium
©2003-2006 Drepturile de autor asupra intregului continut al acestui site apartin in totalitate Grupul de Presa Accent SRL Piatra Neamt
Reproducerea totala sau partiala a materialelor este permisa numai cu acordul Grupului de Presa Accent Piatra Neamt.
Grupului de Presa Accent SRL - societate in insolventa, in insolvency, en procedure collective