 Ziua în care am avut dezlegare la patriotism
• mii de nemteni au participat la ceremoniile organizate cu prilejul Zilei Nationale • cel mai apreciat moment a fost defilarea structutilor militarizate si a tehnicii de luptã • Ieri a fost o nouã ocazie pentru nenumãrati nemteni de a simti fiorii patriotismului, sau mãcar sã urmãreascã ceremoniile organizate cu prilejul Zilei Nationale, care de la an la an se dovedeste a fi tot mai asteptatã. Asa se face cã ieri, pe la orele prînzului, în Piatra Neamt, Roman, Tîrgu Neamt sau Bicaz, locuitorii si-au dat întîlnire, cu mic cu mare, acolo unde se sãrbãtoreau 98 de ani de la Marea Unire. ÃŽn „Capitala“ Neamtului, personaje principale au fost structurile militarizate si nu nunai. ÃŽnsã pînã sã îsi facã ele aparitia în aplauzele publicului, oamenii au avut de asistat, de la ora 12, la un ceremonial religios si discursuri. Cam lungi si nepotrivite pe alocuri. Spre 12.45, s-au bucurat de evenimentul traditional de Ziua Nationalã. Ca si în alte începuturi de iarnã, lumea a ales sã simtã gustul istoriei, dar tot mai atrasi de astfel de manifestãri se dovedesc a fi copiii. Mai mici sau mai mari, au iesit în centru pentru cã actiunea este una la care nu au accces prea des. Multi dintre ei s-au pozat lîngã tehnica militarã aliniatã din timp pe strada Mihai Eminescu, pentru a putea trece în defilare prin fata celor ce au venit sã o comenteze, critice sau
aprecieze. Per ansamblu, actiunea se dovedeste a fi una asteptatã la Piatra Neamt, chiar dacã în acest an s-a nimerit în mijlocul campaniei electorale si unii candidati au cãutat sã facã act de prezentã. Decenta
oficialitãtilor a fost dictatã de sefii Institutiei Prefectului judetul
Neamt - la momentul actual Niculina Dobrilã si Iulian Jugan, care ar fi
putut purta mãcar o cocardã multicolorã în piept. Dar de preferat asa, decît „sã dea pe dinafarã“ de fals patriotism, atît la modã în toatã tara, cînd doamne, domnisoare sau domni pozeazã în straie populare dar au pe ei si blugi mulati sau traditionale “opinci de firmã“. Dincolo de toate acestea, pietrenii au asistat cu plãcere la modul în care militarii profesionisti au bãtut pasul de defilare si la parada tehnicii de luptã de la Batalionul 634 Infanterie Petrodava, Jandarmerie, Situatii pentru
Urgentã, Directia de Informatii Neamt, Politie si s-au retras spre case multumiti de o nouã experientã.
La Roman a fost defilare, fasole cu ciolan, vin, tuicã fiartã...
Ziua Nationalã a fost marcatã si în orasul de la malurile Moldovei si Siretului, în jurul orei 10 peste o mie de locuitori dîndu-si întîlnire în Piata Roman Vodã. Avînd în vedere cã sîntem în plinã campanie electoralã, politicienii au fost prezenti în pãr la eveniment, desi niciunul dintre acestia nu s-a folosit fãtis de moment, pentru a-si face propagandã. Primarul Laurentiu Leoreanu l-a avut alãturi pe seful de partid, deputatul Mugur Cozmanciuc, de la momentul solemn nelipsind viceprimarul Lucian Micu si sefi ai institutiilor. Discursuri au rostit numai cei trei oficiali mentionati, dupã momentul în care soborul de preoti a oficiat ceremonialul religios. „Ce sînt românii fãrã tarã, niste pribegi... Ce este România fãrã români, un desert... România cu români este o grãdinã! Românii în România sînt binecuvîntati. Dragi prieteni, de Ziua Nationalã aveti dezlegare la patriotism, dezlegare la iubire, întelegere, dragoste, înfruptati-vã din de ele! Dumnezeu a dat puterea si credinta lui David românilor si oastei române, întelepciunea lui Solomon generalilor României si, ca Hercule, s-au ridicat cu totii din pãmînt si au zdrobit dusmanul. Au creat postamentul pe care s-a dorit a crea România. 1 Decembrie 1918 îl sãrbãtorim în fiecare an, cea mai mare sãrbãtoare dintre toate. Sîntem împreunã de nouã ani, de cînd am statuat ca aceastã sãrbãtoare sã aibã loc în centrul municipiului si asa vom rãmîne, împreunã. Vom fi alãturi, indiferent unde ne va hãrãzi Bunul Dumnezeu sã mergem. Indiferent unde voi ajunge, voi fi al vostru iar voi, ai mei“, a declarat primarul Leoreanu.
Festivitatea a fost încheiatã prin depunerea de coroane, din partea institutiilor, a partidelor, a firmelor si a institutiilor de învãtãmînt, urmatã de defilarea militarilor, dupã care romascanii prezenti au trecut la lucruri mai... practice. Pe 1 si 2 decembrie, Agrana a sponsorizat organizarea unui festival culinar inedit, în cadrul cãruia, ieri, au fost distribuite 8.000 de portii de fasole cu ciolan, gratuit. Voia bunã s-a instalat deja peste Roman, la o tuicã fiartã sau un vin fiert. Savurînd fasolea si opinînd cã „ciolanul“ cel mai bun îl vor lua tot politicienii, oameni hîtri au fost de pãrere cã... n-ar fi rãu dacã în fiecare an sã fie alegeri, cam pe timpul ãsta.
Momente emotionante si la Bicaz
La Bicaz, ziua de ieri a fost marcatã printr-o manifestare desfãsuratã la Monumentul Eroilor si un spectacol folcloric, ce a avut loc pe scena Casei de Culturã. Primul moment a fost închinat celor ce si-au jertfit viata pentru independenta si suveranitatea patriei, dar si-n cinstea veteranilor de rãzboi si a presupus o depunere de coroane, amfitrionul actiunii fiind primarul Nicolae Sãlãgean. Si-au adus cu acest prilej prinosul de recunostintã fatã de istoria neamului românesc liderii comunitãtii, conducerile unor partide si ale unor institutii, societãti si o parte dintre cetãteni. La loc de cinste s-a aflat seful veteranilor de rãzboi, Vasile Chiritescu. Dupã momentul de reculegere, preotii au oficiat un Te Deum în memoria celor cãzuti la datorie de-a lungul zbuciumatei noastre istorii. Despre semnificatia zilei de 1 Decembrie 1918 au vorbit elevele Diana Sîrbu si Alina Pantîr de la Liceul Carol I si profesorul Dragomir Oprea. Acestora i-au urmat alocutiunile primarului si a preotului Gheorghe Mihalache. „Mai sînt doi ani pînã vom comemora centenarul Marii Uniri, dar se cuvine ca astãzi sã ne aducem aminte cã cele trei evenimente fundamentale din istoria tãrii, Unirea lui Cuza, Independenta de la 1877 si Marea Unire de la 1918 s-au sãvîrsit numai prin unitatea întregului popor. Din nefericire, astãzi este multã urã, multã dezbinare între români. Nu se putea realiza Unirea de la 1918, dacã nu toatã suflarea româneascã ar fi dorit acest lucru. La Alba Iulia au fost liberalii lui Brãtianu, moldovenii lui Iorga, care au descins acolo de peste tot, conservatorii din fostul Regat si ardelenii lui Iuliu Maniu, care toti laolaltã au sustinut pe cei 1.228 de delegati sã voteze unirea Ardealului cu România. Asadar, dragi bicãjeni, astãzi cînd din nefericire 1 din 5 români nu este în tarã se cuvine sã adresãm urarea La Multi Ani, România, la multi ani dragi români, oriunde vã aflati si sã ne bucurã de tricolorul ce ne reprezintã pe toti“, avea sã spunã printre altele profesorul Oprea. Iar primarul Nicolae Sãlãgean avea sã cheme pe toti la unitate si întelegere prin vorbele: „Este ziua noastrã nationalã si trebuie sã fim mîndri cã sîntem români. Vom reusi numai tinînd aproape si fiind uniti. Sã nu uitãm istoria acestui neam, traditiile, faptul cã acest pãmînt sfînt trebuie respectat si sã ne gîndim mereu la înaintasii nostri, care s-au jertfit pentru neam si tarã“. Activitatea a continuat printr-un frumos spectacol folcloric oferit de ansamblurile Liceului Carol I si scolilor gimnaziale pregãtite de Petrut Popovici, directorul Casei de Culturã, act artistic, ce a emotionat publicul pînã la lacrimi, astfel încît cuvîntul de multumire si apreciere adresat la final de cãtre primarul Sãlãgean sã fie rostit cu mare greutate, în aplauzele multimii. Actiunea s-a încheiat prin oferirea de cãtre organizatori tuturor participantilor a unor gustoase sarmale de post si a unui pãhãrut de tuicã fiartã. De retinut faptul cã multi dintre cei prezenti au îmbrãcat frumosul strai tãrãnesc, devenit, din nefericire, pentru românii de astãzi istorie.
Pomenirea eroilor
De Ziua Nationalã, în toate bisericile si mãnãstirile din tarã si strãinãtate, la Sfînta Liturghie au fost pomeniti eroii neamului românesc, care acum 98 de ani au înfãptuit Marea Unire. Au fost oficiate si slujbe de Te Deum. Dacã la 1 decembrie trebuie ne aducem aminte cu veneratie si recunostintã de fãptuitorii României Mari, nu trebuie sã uitãm faptul cã si Biserica, prin smeritii ei slujitori de altãdatã, si-a adus contributia la pregãtirea si apoi la realizarea unirii.
|
Autentificare
