Ne-a cutremurat! Riscuri ĂŽn Neamt

• seismul ce a avut loc ĂŽn noaptea de marti spre miercuri s-a simtit destul de puternic si ĂŽn Neamt • n-au fost incidente majore, dar o romascancĂŁ si-a luxat umĂŁrul ĂŽn ĂŽncercarea de a iesi din casĂŁ • cutremurul a stĂŽrnit intense comentarii pe retelele de socializare • judetul nu prezintĂŁ risc major ĂŽn caz de seisme, doar zona Roman fiind mai expusĂŁ • ĂŽn ani, inundatiile au fost nedoritele evenimente ce au produs mari pagube •

Cutremurul cu magnitudinea de 5,4 grade pe Scara Richter, ĂŽnregistrat ieri, 28 decembrie, la ora 1.21, i-a zgĂŽltĂŽit serios pe nemteni, indiferent cĂŁ locuiau la case sau la blocuri, ĂŽnsĂŁ nu a mai stĂŽrnit isterie, ca acum trei luni. Cei care nu dormeau la acea orĂŁ sau care s-au trezit din cauza zguduiturilor au preferat retelele de socializare ĂŽn minutele ulterioare miscĂŁrii telurice pentru a-si exprima spaima si, ĂŽn egalĂŁ mĂŁsurĂŁ, bucuria de a nu se fi ĂŽntĂŽmplat ceva mai grav. Unii au povestit cĂŁ, la ĂŽnceput, s-a auzit un vuiet puternic, ĂŽn linistea noptii, dupĂŁ care a ĂŽnceput o miscare de doar cĂŽteva secunde, ĂŽn plan orizontal, care s-a terminat violent si la fel de brusc. În timpul cutremurului din noaptea de 27 spre 28 decembrie o singurĂŁ persoanĂŁ a fost adusĂŁ la Centrul de Primire Urgente (CPU) de la Spitalul Roman, fiind diagnosticatĂŁ cu un atac de panicĂŁ si o luxatie de umĂŁr. „Imediat dupĂŁ producerea cutremurului, la CPU s-a prezentat o singurĂŁ persoanĂŁ care, ĂŽn urma cutremurului, a fĂŁcut un atac de panicĂŁ. Aceasta este o femeie ĂŽn vĂŽrstĂŁ de 39 de ani, care, locuind la primul etaj al unei vile, s-a panicat, a alunecat pe scĂŁri si si-a luxat umĂŁrul. Pacienta s-a prezentat la spital nu neapĂŁrat din cauza gravitĂŁtii atacului de panicĂŁ, ci, ĂŽn special pentru a-i fi redusĂŁ luxatia“, a declarat Maria Andrici, managerul Spitalului Roman. Aceasta a mai precizat cĂŁ pacienta, dupĂŁ ce medicii i-au imobilizat umĂŁrul, a pĂŁrĂŁsit unitatea. Reamintim faptul cĂŁ, la cutremurul anterior, din luna septembrie, la CPU s-au prezentat opt persoane cu atacuri de panicĂŁ, ĂŽn general bĂŁtrĂŽni cardiaci. Inspectoratul pentru Situatii de UrgentĂŁ Petrodava Neamt a intrat ĂŽn alertĂŁ dupĂŁ seismul catalogat de intensitate medie. „La ora 01:20:55, s-a produs un cutremur cu magnitudinea de 5,4 pe scara Richter, la adĂŽncimea de 97 de kilometri, ĂŽn zona seismicĂŁ Vrancea, ĂŽn urma cĂŁruia la nivelul judetului Neamt nu au fost semnalate victime sau pagube materiale. Prin Serviciul National Unic 112 s-au primit douĂŁ apeluri cu privire la atacuri de panicĂŁ: o persoanĂŁ din GrumĂŁzesti si o persoanĂŁ din Roman care a solicitat o ambulantĂŁ si a fost transportatĂŁ la spital. DouĂŁ echipaje din cadrul Detasamentului de pompieri Roman au executat misiuni de cercetare post-seism ĂŽn zonele posibil a fi afectate din municipiu, nefiind constatate constructii avariate“, a anuntat conducerea ISU Neamt.

Cam feriti

În Neamt, nu prea ar fi motive de panicĂŁ, judetul fiind catalogat ca unul cu risc seismic mic, doar zona Roman fiind ceva mai expusĂŁ. Cum este destul de dificil sĂŁ prevezi o catastrofĂŁ naturalĂŁ, autoritĂŁtile au efectuat periodic diverse studii pe tema „ce-ar fi dacĂŁ“, au fost create scenarii ipotetice pentru diverse cazuri si modul ĂŽn care se va actiona. Concluziile trase nu sĂŽnt de naturĂŁ de a ĂŽngrijora populatia. Evenimentele care au creat probleme ĂŽn decursul anilor au fost inundatiile si alunecĂŁrile de teren. Revenind la seisme, ĂŽn prezent, cele mai periculoase zone pentru locuitori sĂŽnt orasele Bucuresti, Ploiesti, BuzĂŁu, Focsani sau Iasi si toate zonele cuprinse ĂŽntre ele, urmate ĂŽn topul intensitĂŁtii de Roman, BacĂŁu, Pitesti, Giurgiu si toate zonele din ĂŽmprejurimile lor. Potrivit istoricului seismografic din România, judetele Timis, Caras Severin si Satu Mare si Constanta sĂŽnt cele mai sigure locuri, precum si granita dintre judetele Suceava si Maramures. Aproape la fel de sigure sĂŽnt zonele cuprinse ĂŽntre Oradea, Cluj, Deva si Bistrita, TĂŽrgu Mures, Piatra Neamt sau Suceava. Dincolo de riscul dat de activitatea seismicĂŁ, ĂŽn prezent autoritĂŁtile atrag atentia si ĂŽn ceea ce priveste problema calitĂŁtii constructiilor. În ĂŽntreaga tarĂŁ existĂŁ multe clĂŁdiri prea vechi pentru a rezista miscĂŁrilor seismice, unele dintre ele adĂŁpostind sedii comerciale sau institutii. În România nu au existat coduri solide de proiectare antiseismicĂŁ mai devreme de 1963. Acestea s-au ĂŽnĂŁsprit prima oarĂŁ dupĂŁ cutremurul din 1977 si a doua oarĂŁ, dupĂŁ cele trei din vara anului 1990. Azi, exigentele sĂŽnt si mai mari. Totusi, dincolo de ce existĂŁ pe hĂŽrtie, nimeni nu poate sti cum si cĂŽt s-a respectat din aceste coduri. Cu toate acestea, constructiile ridicate dupĂŁ revolutie ar trebui sĂŁ reziste mĂŁcar ĂŽntr-un procent mare, ĂŽn cazul unui cutremur. Singura metodĂŁ pentru a afla cu certitudine cĂŽt de bine sĂŽnt construite aceste blocuri noi ar fi expertizarea tehnicĂŁ, numai cĂŁ o asemenea procedurĂŁ este anevoioasĂŁ si scumpĂŁ.

Spitalul Vechi...

În prezent, clãdirile sînt încadrate în trei clase de riscuri (I - imobilele încadrate aici prezintã pericol major de prãbusire în cazul unui sesim mai mare de 7 grade pe scara Richter - aici intrã de regulã clãdiri construite înainte de 1940; clasa II - aici intrã imobile pentru care posibilitatea de prãbusire este micã, dar un seism major poate afecta elementele de compartimentare, scãrile, fãrã însã a pune în pericol structura de rezistentã; clasa III - clãdiri care pot suferi avarii minore în cazul unui seism, putînd cãdea tencuiala, pot apãrea fisuri si crãpãturi la pereti, fãrã ca viata locatarilor sã fie în pericol). În Piatra Neamt sînt circa 20 de imobile încadrate cu risc seismic, la fel stînd situatia si la Roman, ele fiind în clasa III. O situatie mai aparte este în cazul Spitalului Vechi din Piatra Neamt, care functioneazã într-o clãdire ridicatã în perioada interbelicã, în 1935. Imobilul este degradat si prezintã riscuri în caz de cutremure, adicã se poate prãbusi, avînd
structura de rezistentĂŁ afectatĂŁ, iar fundatia cu probleme. Studii fĂŁcute cu ani ĂŽn urmĂŁ arĂŁtau cĂŁ ar fi mai ieftin ca pavilionul sĂŁ fie dĂŁrĂŽmat si construit altul, decĂŽt sĂŁ fie reabilitat. În urma expertizelor fĂŁcute s-a stabilit cĂŁ ĂŽn urma cutremurelor mari din ‘40, ‘77, ‘86 si ‘90 clĂŁdirea a fost afectatĂŁ, apĂŁrĂŽnd fisuri ĂŽn diafragmele de zidĂŁrie, ĂŽn parapeti, socluri si tavane. Pardoselile prezintĂŁ fisuri la toate etajele, fiind infiltratii ĂŽn grupurile sanitare si ĂŽn subsolul spitalului.

Barajul

Asa cum spuneam mai sus, inundatiile si alunecãrile de teren au fost calamitãtile care au afectat judetul. În urma unui studiu, efectuat de cãtre specialisti de la Institutul de Studii si Proiectãri Hidroenergetice Bucuresti, ipotezele de calcul pentru stabilirea zonelor inundabile au fost fixate dupã cum urmeazã: aparitia unor debite catastrofale, producerea unor avarii medii si avarierea gravã a barajelor sau digurilor amenajãrilor hidrotehnice. Pentru barajul Izvorul Muntelui s- au presupus trei ipoteze, respectiv o avariere a barajului pe 25% din înãltime (24,4 m) si 25% din lãtime (50 m); avariere pe 50% din înãltime (48,9 m) si 50% din lãtime (100 m); avariere pe 75% din înãltime (73,3 m) si 75% din lãtime(150 m). În opinia specialistilor, unda maximã de inundatii care poate produce avaria în lant a celorlalte baraje din aval pe rîurile Bistrita si Siret, ar fi produsã de avarierea Barajului Izvorul Muntelui. Astfel, în ipoteza unei catrastofe la acumularea de la Bicaz, cu bresã de 75% pe lãtime si înãltime, unda ar parcurge distanta de 260,7 km, pînã la confluenta cu Dunãrea, în 12 ore. La Pîngãrati, valul ar ajunge în 19 minute, la Vaduri, în 24, la Bîtca Doamnei în 32, la Captarea Piatra Neamt (fosta Reconstructia) în 36, iar pe teritoriul Bacãului, la Racova în 96 de minute, la Gîrleni în 107 secunde, la Lilieci în aproximativ 126, la CHE Bacãu în 147, la Galbeni în 177, la Rãcãciuni în 217, la Beresti în 274, la Cãlimãnesti, judetul Vrancea, în 362. Calculul ipotetic pentru înãltimea valului produs, la 75% avariere, este estimat la 60 de metri în aval de Barajul Izvorul Muntelui. Ar urma ca înãltimea undei de viiturã sã scadã treptat, ajungînd la Pîngãrati - 28 m, la Vaduri - 31 m, la Bîtca Doamnei -19,5 m, la Reconstructia - 19,8 m, la Racova - 9,7 m, la Gîrleni-9,6 m, de la Lilieci pînã la Baza de agrement Bacãu aproximativ 8,3 m, la Galbeni - 6,2 m, la Rãcãciuni si Beresti - 6,6 m, la Cãlimãnesti - 12,4 m, iar la confluenta cu Dunãrea - 5,42 m. Calculele mai aratã cã pe teritoriul judetului nostru, mai multe localitãti ar putea fi inundate în urma avarierii barajului. În ipoteza în care barajul ar fi avariat pe 50% din înãltime si lãtime, atunci înãltimea undei va scãdea cu 1-14 m în diverse amplasamente, iar dacã avarierea ar fi pe 25 %, unda ar scãdea cu 1 - 34 de metri. Dincolo de aceste calcule care provoacã fiori, autoritãtile sînt de pãrere cã o eventualã avarie la barajul de la Bicaz este putin probabilã si cã studiile efectuate sînt absolut necesare.

Zone cu risc de inundatii si alunecĂŁri de teren

Zonele cele mai expuse inundatiilor, în ordinea frecventei producerii acestora, sînt comuna Piatra Soimului - pe pîraiele Calu si lapa, Girov si Roznov - pe rîul Cracãu, Borlesti - pe pîrîul Nechit, Hangu pe pîraiele Hangu si Audia, Bicazu Ardelean - pe pîraiele Jidan si Bistra, Bicaz Chei - pe pîrîul Ivãnes, Grinties Borca, Farcasa si Poiana Teiului - pe rîul Bistrita, datoritã fenomenului de zãpor. Specific Neamtului, în special în zona de munte, este producerea de precipitatii abundente în intervale de timp scurte care au un timp mic de concentrare din cauza pantei mari a versantilor dar si a tãierilor masive din fondul forestier. Inundatiile sînt în multe cazuri amplificate de activitãti umane: depozitarea de materiale si deseuri pe maluri care sînt antrenate la ape mari si produc blocaje în special la traversãri; reducerea sectiunii de scurgere prin executarea de lucrãri de traversare, executarea de constructii neautorizate în zonele inundabile ale cursurilor de apã, în mod special împrejmuiri si anexe gospodãresti. Zonele cu potential ridicat de producere a alunecãrilor de teren din judet se gãsesc pe teritoriul localitãtilor Piatra Neamt, Bicaz (Izvorul Alb, Potoci), Bicazu Ardelean, Bîra, Borlesti, Botesti, Dobreni, Dulcesti, Fãurei, Icusesti, Moldoveni, Pãstrãveni, Rãucesti, Rãzboieni, Români, Sagna, Stefan Cel Mare, Tupilati si Urecheni. În ceea ce priveste zonele cu potential mediu de producere a alunecãrilor de teren ele se gãsesc la Agapia, Bãltãtesti, Borca, Ceahlãu, Farcasa, Gîrcina (Cuejdel), Hangu, Ion Creangã, Piatra Soimului, Pipirig (Dolhesti, Pluton), Poiana Teiului (Petru Vodã) si Tasca (Tasca Deal si Hamzoaia).

RevĂŁrsarea Siretului, pagube imense

Cea mai mare catastrofĂŁ ce le-a fost dat nemtenilor s-o trĂŁiascĂŁ ĂŽn ultimii 50 de ani, dacĂŁ nu mai mult, a fost revĂŁrsarea Siretului din vara lui 2008. Apele au ĂŽnghitit la propriu comunele Ion CreangĂŁ, Horia, GĂŁdinti, Sagna, TĂŁmĂŁseni, Doljesti si o parte din cartierul Nicolae BĂŁlcescu, din Roman. De pe 25 iulie 2008, cĂŽteva zile au ĂŽnsemnat pentru zeci de mii de oameni clipe de ĂŽncordare extremĂŁ, de luptĂŁ cu „fluviul de deznĂŁdejde“ care le-a luat agoniseala de-o viatĂŁ, le-a nĂŁruit gospodĂŁriile, fĂŁcĂŽndu-le una cu nĂŁmolul adus de apĂŁ si ĂŽnecĂŽndu-le animalele. N-au fost victime umane, dar pentru a reflecta dimensiunea dezastrului amintim doar cĂŁ Siretul, de la un debit de circa 100 mc/s a ajuns ĂŽn timpul revĂŁrsĂŁrii la peste 2.000 mc/s. În cifre, inundatiile de pe Valea Siretului au dus la evacuarea a 9.433 de persoane, aproximativ 2.400 de case si anexe au fost afectate ĂŽn diferite stadii, 631 de locuinte au fost propuse pentru reconstructie, pagubele fiind evaluate la 765 de miliarde vechi. Afectate au mai fost diguri, apĂŁrĂŁri de maluri, drumuri (132,605 km), 111 poduri, podete si traversĂŁri pietonale, 1.268 de fĂŽntĂŽni, 1.650 de hectare cu diverse culturi iar 795 de animale s-au ĂŽnecat sau au dispĂŁrut.