Boboteaza, sfintirea apei, crucile de gheatã si traditii
• astãzi se celebreazã una din cele mai mari sãrbãtori crestine • în multe din localitãtile Neamtului traditia confectionãrii crucilor de gheatã este respectatã • în popor, o serie întreagã de superstitii sînt legate de ziua de Boboteazã • Crestinii ortodocsi prãznuiesc în fiecare an, în ziua de 6 ianuarie,
Botezul Domnului Iisus Hristos, iar a doua zi, pe 7 ianuarie, urmeazã
sãrbãtorirea Sfîntului Ioan. Boboteaza, cum mai este cunoscutã sãrbãtoarea, încheie ciclul Sãrbãtorilor de iarnã, începute la Sfîntul Andrei, pe 30 noiembrie si este consideratã una dintre cele mai
importante sãrbãtori dupã Crãciun si Paste. Sfînta Scripturã prezintã acest mare praznic în toate cele patru evanghelii, iar Biserica Crestinã îsi are începuturile în Taina Botezului. În toate bisericile ortodoxe va fi oficiatã Sfînta Liturghie si slujba Aghiazmei Mari, pregãtitã numai cu prilejul acestei sãrbãtori de peste an. Pentru ca toti credinciosii sã aibã parte de aceasta, în ajun de Boboteazã, în curtile bisericilor sînt scoase butoaie si alte recipiente, care vor fi umplute cu apa ce va deveni agheasmã dupã ce preotul va scufunda în ea crucea
si mãnunchiul de busuioc.
Traditie respectatã pe Valea Muntelui
ÃŽn localitãtile de pe Valea Muntelui, precum si • multe altele din Neamt, majoritatea preotilor vor oficia slujba de Boboteazã în aer liber, în fata altarelor alcãtuite, conform traditiei, din mese si cruci de gheatã, ridicate în vecinãtatea unor cursuri de apã. Asta pentru cã dincolo de simbolistica crestinã a evenimentului si de faptul cã este socotit ca moment de granitã temporalã între douã anotimpuri, Boboteaza presupune si acel altar de gheatã, ce, spun oamenii Vãii Muntelui, „dacã va curge topindu-se gheata cît de putin, atunci e un an foarte îmbelsugat, iar de nu, nu“. „Asa se obisnuieste de cînd mã stiu. Este foarte frumos si impresionant. Parcã ne simtim mai aproape de Dumnezeu. Asa vãd eu aceastã traditie“, a declarat Constantin Adam din Bicaz. Cît priveste preocuparea obstelor pentru ridicarea crucilor, în fiecare parohie se formeazã încã din timp oameni specializati si dotati cu o anume tehnicã pentru decupat straturile de gheatã, iar în caz de lipsã a ghetii, anumite forme pentru crearea crucii. „Noi am reusit sã procurãm gheata de aceastã datã la confluenta pîrîului Stejaru cu Bistrita“, a spus ieri Ovidiu Nitã, primarul comunei Borca. La rîndu-i, primarul de Farcasa, Cristinel Gheorghiu, ne-a povestit cã si bisericile din comuna pãstoritã administrativ de domnia-sa si-au amenajat altarele de gheatã: „Anul ãsta a fost mai greu pentru cã a lipsit gheata, dar oamenii nostri sînt vrednici si s-au descurcat. Asa cã slujba Bobotezei se va tine la crucea de gheatã“. „Noi am reusit sã facem rost de gheatã din Lacu Rosu, ca de altfel în aproape în toti anii, numai cã de aceastã datã am amenajat altarul lîngã bisericã, deoarece în zona în care îl ridicam de obicei sînt lucrãri de reabilitare a unui pod luat de apele din varã“, a spus unul dintre oamenii ce ieri lucra punînd suflet la ridicarea crucii“. „Nici tãscanii nu s-au abãtut de la acest nobil obicei, numai cã de data aceasta doar la douã din cele trei parohii se va oficia slujba de Boboteazã în aer liber, cele din Tasca-Centru si Tasca-Vale“, a declarat Daniela Ursache, primarul de la Tasca. Primul gospodar al Grintiesului ne-a povestit cã preotii parohiilor si enoriasii rãmîn constanti în abordarea acestui obicei crestinesc. Ieri, înspre amiazã, o „delegatie“ luase drumul Vãii Bistritei în cãutare de gheatã. „Gospodarii nostri cunosc zona si în fiecare an, fie ger fie moinã, aduc gheatã si realizeazã mãcar trei cruci pentru cele trei biserici din comunitatea noastrã“, a spus Vasile Alexandroaia, primarul comunei. Pãrintele Daniel Dosoftei de la Parohia Izvoru Muntelui a certificat cã pentru Bicaz este singura bisericã ce face, conform traditiei, altar din gheatã de Boboteazã. „Este o clipã de fericire crestinã sã realizãm în fiecare an crucea de gheatã la umbra bisericii noastre si apoi sã înãltãm rugã lui Dumnezeu în mijlocul naturii, la o azvîrliturã de bãt de Muntele Sfînt al Moldovei, Ceahlãul nostru drag“, a afirmat plin de evlavie pãrintele Dosoftei.
Valentele purificatoare ale apei sfintite
Revenind la semnificata si importanta Bobotezii, aceasta este în primul rînd o sãrbãtoare crestinã, dar care iese în evidentã numai prin referirea constantã la pãgînismul perioadei din care face parte, încheierea Sãrbãtorilor de iarnã, pe de o parte (aici putînd face parte si petrecerea ritualã a Iordanului), mai bine zis, lustratia prin apã, si, pe de alta, purificarea generalã ce urmeazã în urma alungãrii tuturor fortelor ostile, malefice, care si-au fãcut de cap în perioada Sãrbãtorilor de iarnã. Valentele purificatoare ale apei sfintite în aceastã zi se extind si asupra gospodãriei: apa de rîu, aghiasma, poate alunga moroii, serpii, lupii, bolile, dar poate stimula recoltele. Nu întîmplãtor, muntenii vãilor Bistritei si Bicazului si multime de credinciosi nemteni tin la aceastã sãrbãtoare, în jurul cãreia au fost tesute de-a lungul istoriei o serie întreagã de interpretãri, cãpãtînd în popor puteri miraculoase apãrãtoare si orotitoare de rele si durere. Tot pe la sate, apa sfintitã este folositã pentru a stropi casa, curtea si grãdina, vitele si chiar ogoarele si livezile, pentru a fi binecuvîntate si a le feri de rele. În caz de boalã, poate fi gustatã, cãci se spune cã apa aceasta a fãcut minuni, însãnãtosind bolnavi, apãrîndu-i de necazuri si de primejdii. Busuiocul cu care preotii sfintesc casele în zilele de dinaintea sãrbãtorii este folosit de fetele nemãritate pentru a le fi arãtat ursitul. Credinta popularã spune cã, dacã în noaptea de Boboteazã vor dormi cu o rãmuricã de busuioc sub pernã, Dumnezeu le va arãta în vis chipul alesului. O veche credintã popularã spune cã dacã azi va fi ger, atunci vom scãpa repede de iarnã. În caz contrar, vom avea o iarnã lungã si o primãvarã care se va lãsa cu greu venitã. A doua zi dupã Botezul Domnului, pe 7 ianuarie, în calendarul crestin-ortodox este pomenit Sfîntul Prooroc Ioan, Botezãtorul si Înaintemergãtorul Domnului. Numele este foarte rãspîndit printre români, ceea ce dovedeste simpatia de care se bucurã acest sfînt.
Apã sfintitã si la robinet
Apa care ajunge în casele pietrenilor si în comunele limitrofe
municipiului Piatra Neamt va fi sfintitã, astãzi, 6 ianuarie, asa cum se
obisnuieste de mai multi ani. Slujba religioasã va avea loc la Uzina
de Apã, în prezenta unor angajati ai Companiei Judetene Apa Serv
si a cîtorva oficialitãti. Asadar, de apã sfintitã nu se vor bucura doar
oamenii de pe la sate, care astãzi, dupã slujbã, vor turna agheasmã în
fîntîni, ci si locuitorii urbei de sub Pietricica si cei din împrejurimi.
|
Autentificare
