Gratierea penalilor, proteste si la Piatra
• actiuni similare vor fi si la Bucuresti si în alte orase • nemteanul Sebastian Burduja adreseazã opt întrebãri celor care sustin gratierea • „Nu ne vom opri pînã când nu vom primi rãspunsuri la întrebãrile de mai sus“, a declarat tînãrul care a candidat la Neamt la alegerile parlamentare • Dorinta, mai mult sau mai putin recunoscutã, a guvernantilor de a gratia o serie de indivizi prinsi cã au cãlcat legea a stîrnitc proteste, nu doar la nivel declarativ. ÃŽncepute la Bucuresti, dar si în alte orase mari din tarã, actiunile de stradã vor ajunge, se pare, si la Piatra Neamt, la acest sfîrsit de sãptãmînã. Cel putin asta încearcã sã facã un „grup de initiativã“ organizat mai ales pe o retea de socializare. Si care si-a stabilit si zi, duminicã 22 ianuarie, si un loc de întîlnire, în fata Casei de Culturã. Cîte persoane vor participa si cum îsi vor exprima nemultumirea urmeazã sã vedem, cert este cã pe subiectul mentionat existã deja o dezbatere realã. Pe de o parte sînt cei care sustin cã bine ar fi sã dea guvernantii o ordonantã de urgentã prin care sã mai scoatã pe unii din puscãrii, pentru cã acestea sînt supraaglomerate si conditiile sînt cumplite, iar CEDO ne amendeazã pe capete din aceste motive. Altii condamnã mãsura vorbind despre „o dedicatie“ fãcutã unor politicieni prinsi cu ocaua micã, despre încãlcarea Constitutiei si despre interese de alt gen. Unii din ultima categorie au dovedit cã doresc si declarã cã sînt decisi si în continuare sã-si sustinã punctul de vedere în stradã. ÃŽntre acestia si Sebastian Burduja, fost candidat independent la Neamt pentru un post de deputat. „Duminicã va fi protest la Bucuresti, unde sînt acum, si voi fi din nou prezent. Am înteles cã se va organiza si la Piatra Neamt o astfel de actiune, însã nu cred cã voi ajunge în oras, mai multe puteti afla de la colegul meu Andrei Carabelea. Cît priveste precedenta miscare de protest din Capitalã, eu estimez cã au participat în jur de 5.000 de persoane. Proiectul de ordonantã de urgentã privind gratierea unor pedepse si de modificare a Codului Penal este o încercare de subminare a statului de drept si a ordinii democratice din România. Actuala majoritate parlamentarã PSD-ALDE, condusã de condamnati sau inculpati penal are drept unic scop scãparea de închisoare a complicilor si fostilor colegi si pãstrarea averilor acestora, obtinute prin furt al banului public: Dan Voiculescu, Nicusor Constantinescu, Gheorghe Stefan, Elena Udrea, Alin Bica, medicii de la Floreasca care au decis cumpãrarea barocamerei nefunctionale, Dan Nica, Alexandru Atanasiu, Gabriel Oprea si, ultimul pe listã cu voia dumneavoastrã, domnul Liviu Dragnea. Argumentul supraaglomerãrii penitenciarelor este un pretext care nu poate fi sustinut prin fapte. Alãturi de colegii mei de la Platforma Actiunea Civicã a Tinerilor, am 8 întrebãri simple pentru initiatorii si sustinãtorii proiectului fierbinte al zilei de ieri: 1. Cum ati stabilit limita de 200.000 de lei pentru abuzul în serviciu, desi decizia Curtii Constitutionale nu mentioneazã nimic despre acest prag, asa cum se aratã, în mod fals, în nota de fundamentare? Poate avea vreo legãturã cu faptul cã prejudiciul în dosarul domnului Liviu Dragnea este de numai 108.000 lei? 2. De ce sînt gratiate pedepsele cu suspendare, dacã motivul invocat este suprapopularea închisorilor? Poate avea vreo legãturã cu condamnarea domnului Liviu Dragnea?
3. De ce formele cele mai grave de evaziune fiscalã sînt gratiate în totalitate? 4. De ce actiunea de urmãrire penalã se pune în miscare doar în cazul sesizãrii pãrtii vãtãmate? În cazul celor care conduc institutii publice vã asteptati la un autodenunt? 5. De ce credeti cã o persoanã condamnatã pentru viol, tîlhãrie, crimã sau pedofilie trebuie sã beneficieze de reducerea pedepsei dacã au în întretinere minori în vîrstã de pînã la 5 ani sau au mai mult de 60 de ani? 6. De ce achitarea despãgubirilor la care persoana condamnatã a fost obligatã prin hotãrîre judecãtoreascã definitivã trebuie sã aibã loc în termen de un an de la punerea în libertate si nu înainte de gratiere?
7. Considerati viata ca o valoare socialã fundamentalã? Dacã da, de ce propuneti gratierea unor infractiuni precum uciderea din culpã sau vãtãmarea corporalã din culpã? Precizãm cã de aceste infractiuni se fac vinovati cei responsabili de tragedia Colectiv. 8. Cum este posibil sã se încerce trecerea unei ordonante de urgentã pentru gratiere colectivã cînd legea cere clar ca o astfel de initiativã sã facã obiectul unei legi organice si sã fie trecutã prin Parlament, nu adoptatã peste noapte de cãtre Guvern? OUG-urile trebuie sã rãmînã exceptia, asa cum ne-ati promis în campania electoralã, iar Parlamentul României trebuie sã-si reintre în drepturi ca institutie fundamentalã a democratiei românesti. Sau poate adoptarea ca OUG a acestui proiect are legãturã cu (im)posibilitatea contestãrii lui la CCR? Mii de cetãteni din toatã tara protesteazã public. Printre ei, si membri PACT. Nu ne vom opri pînã când nu vom primi rãspunsuri la întrebãrile de mai sus“, a declarat Sebastian Burduja.
|
Autentificare
