Sah la presedinte, de la Piatra Neamt
• presedintele Igor Dodon a fost pus la colt de premierul român si cel moldovean • „Interlocutorul nostru principal la Chisinãu este Guvernul Republicii Moldova“, a declarat Sorin Grindeanu • „Indiferent de pozitionãrile prezidentiale de la Chisinãu, Constitutia dã mai multã putere de decizie Parlamentului si Guvernului“, a spus si Pavel Filip • Sedinta comunã a guvernelor României si Republicii Moldova la Piatra Neamt a însemnat, dincolo de festivisme, poze de grup si încercãri de a trage spuza politicã pe turta proprie, si un prilej pentru formularea unor mesaje de fortã. Unul dintre acestea a avut un destinatar clar: Igor Dodon, presedintele rusofil al tãrii vecine. Care a fost pus la colt de premierul Pavel Filip, asistat aprobator de omologul Grindeanu. Ca un prim comentariu ce poate da apã la moarã adeptilor teoriilor conspirationiste, de remarcat cã si România si Republica Moldova se confruntã cu o situatie oarecum similarã. O rupturã, cel putin politicã, evidentã între Parlament si Guvern, pe de o parte, si presedinte de partea cealaltã. Situatie în care cu greu te poti gîndi cã în tãrile respective sînt premise de progres, economic, social etc, cel putin în viitorul imediat. Pînã la rezolvarea, sau mãcar diminuarea respectivului conflict. Iar dacã ne gîndim cã ambele tãri sînt în coasta Rusiei, nu mai e decît un pas pînã la o teorie a conflictului provocat. Dacã nu pe principiul „dezbinã si stãpîneste“, mãcar pe cel ce presupune dezbinarea pentru a vulnerabiliza si pentru a bloca dezvoltarea. Revenind la declaratiile de la Piatra Neamt, deschiderea, aluzivã, a fost fãcutã de premierul Sorin Grindeanu, care a afirmat, printre altele: „Doar optiunea europeanã poate aduce rãspunsuri durabile la asteptãrile de prosperitate, sigurantã si stabilitate ale cetãtenilor moldoveni. Sîntem pregãtiti sã sustinem în continuare Republica Moldova pe acest drum“. Distantarea clarã de declaratiile si pozitia presedintelui rusofil Igor Dodon a fost preluatã si amplificatã de premierul Filip, ajutat si de o serie de întrebãri „ridicate la fileu“ de presã. „Moldova priveste în continuare spre Vest ca si proiect de tarã. Adevãrul este cã, indiferent de pozitionãrile prezidentiale de la Chisinãu, Constitutia dã mai multã putere de decizie Parlamentului si Guvernului. Din acest punct de vedere, în relatia noastrã cu România nu se va schimba nimic, precum nu se va schimba nimic din optiunea noastrã europeanã care este de fapt si proiectul nostru de tarã“, a declarat Pavel Filip. Pentru ca omologul sãu român sã fie si mai transant: „Interlocutorul nostru principal la Chisinãu este Guvernul Republicii Moldova“. Iar premierul tãrii vecine a completat: „Republica Moldova este o tarã parlamentarã. Interlocutor pentru Bucuresti este Guvernul si Parlamentul de la Chisinãu, asa de fapt cum este si pentru cei de la Fondul Monetar International si pentru cei de la Comisia Europeanã sau Banca Mondialã“. ÃŽn acest context, te-ai astepta ca presedintele Dodon sã se joace doar cu declaratiile, însã experienta ne aratã cã „marele urs“ de la Est joacã mult peste nivelul declarativ. De remarcat din nou asemãnarea cu scene recente din România, cînd presedintele si premierul se cãlcau pe degete cine e mai potrivit sã ne reprezinte în fata Europei. Oarece fisuri în logica potrivit cãreia parteneri sau decidenti principali sînt Parlamentul si Guvernul de la Chisinãu au apãrut chiar în aceeasi conferintã de presã cînd s-a discutat despre faptul cã Igor Dodon, în calitate de sef suprem al Armatei, a interzis militarilor moldoveni sã participe la un exercitiu comun cu România sub „umbrela“ NATO. Aici premierul Filip n-a putut vorbi decît în termeni de „confuzie“ ce ar trebui depãsitã, si de speranta cã asa se va întîmpla pe viitor.
Securitatea energeticã. Noi avem?
Si cum era evident pentru aproape toatã lumea cã sedinta comunã de guvern depãsea cu mult stadiul de „trambulinã de imagine“ pentru unii politicieni avizi de popularitate, au fost puse pe tapet si chestiunile serioase. Cum ar fi gazoductul Iasi-Ungheni cu prelungire pînã la Chisinãu, o investitie ce reprezintã o bãtãlie importantã cu partea rusã ce îsi doreste sã finalizeze în 2019 un proiect similar, dar care ocoleste Republica Moldova. „Va fi gata pînã la sfîrsitul lui 2018“, a anuntat premierul Pavel Filip, dînd si vestea bunã cã, în conditiile în care au fost semnate acordurile de finantare cu Banca Europeanã de Investitii si Banca Europeanã de Reconstructie si Dezvoltare, Comisia Europeanã a luat decizia de a creste grant-ul de la 10 milioane de euro la 40 de milioane de euro. „Vom urgenta implementarea proiectelor energetice deja stabilite care sînt foarte importante pentru Republica Moldova. Noi sîntem un importator de energie, de aceea securitatea energeticã este în prim-plan si este un obiectiv foarte important pentru guvernul pe care am onoarea sã îl reprezint. Am toatã certitudinea cã vom reusi acest lucru si prin interconexiunea la sistemul european prin intermediul României la gazele naturale, dar si pe conexiunile de energie electricã“, a mai spus premierul moldovean. Ceea ce e de bine dacã e asa, dacã ne gîndim cã am fi si noi, românii, implicati direct într-un joc de o asemenea anvergurã si cu asemenea mizã, în conditiile în care ne-am obisnuit sã stãm pe tusã cînd vine vorba de proiecte importante, care privesc direct viitorul tãrii noastre. Chiar dacã unii ar putea vedea doar partea goalã a paharului care ar consta în transformarea României într-o tintã pentru partea ruseascã implicatã în aceastã confruntare. Nu cã nu am fi fost si nu sîntem oricum o tintã.
|
Autentificare
