O belea nu vine niciodatã singurã
Anchetatorii nemteni au dat peste cap planurile de viitor ale unor
„întreptrinzãtori“ din Tazlãu, dupã ce i-au luat în vizor pentru mai
multe fapte de furt. Cînd oamenii legii au descins la locuinta lor, în
afarã de bunurile susceptibile a proveni din hotii au dat si de ceva
cannabis, dar si de o serã improvizatã pentru cresterea si uscarea
plantelor. S-a întîmplat pe 14 iunie 2017, cînd anchetatorii din
cadrul Sectiei de Politie Ruralã Borlesti au fost sesizati cu privire la
sustragerea mai multor produse alimentare dintr-un magazin din
localitate. În urma cercetãrilor efectuate în cauzã anchetatorii au
depistat douã persoane, un bãrbat de 33 de ani si un minor de 15
ani, ambii din Tazlau, bãnuiti de sãvîrsirea infractiunii de furt în
noaptea de 13/14 iunie 2017. Ancheta derulatã a condus la
concluzia cã cei doi ar mai fi avut la activ încã douã fapte de furt din
locuinte, pe parcursul lunii mai 2017 si care s-au soldat cu o pagubã
în dauna victimelor de 4.000 de lei. „ÃŽn cadrul investigatiilor
efectuate, politistii s-au deplasat la adresa unde locuieste bãrbatul
de 33 de ani, observînd în grãdina casei cîteva plante ce pareau a fi
cannabis. Politistii au identificat în interiorul locuintei, într-un dulap,
o serã improvizatã, destinatã cresterii si uscãrii plantelor de
cannabis, iar în curtea locuintei 11 plante de cannabis“, conform
unui comunicat al Politiei Române. Ca urmare a celor constatate,
au fost sesizati politistii si procurorii DIICOT Neamt. Pe lîngã
stupefiante, acasã la suspecti au fost gãsite mai multe bunuri care
ar putea proveni din furt. De acum înainte trebuie sã se stabileascã
de unde aveau cei doi semintele de cannabis, dacã au folosit sera
sau nu, precum si dacã drogurile erau doar pentru consum propriu,
sau si pentru altii. Pînã la stabilirea acestor aspecte cei doi au fost
retinuti pentru 24, fiind acuzati de sãvîrsirea infractiunilor de furt
calificat. Nu este prima datã cînd este gãsitã o serã pentru
stupefiante în Neamt, unul din cele mai rãsunãtoare cazuri fiind cel
al lui Nicolae Andrei Bonciu, de 27 de ani, din Piatra Neamt, care în
martie anul trecut a fost depistat cu o adevãratã plantatie într-un
apartament. Si Bonciu era în vizorul oamenilor legii tot pentru furturi
si cumpãrare de bunuri sustrase. El a fost depistat pe 3 martie
2016, iar la perchezitie anchetatorii au dat de o culturã indoor de
canabis. În apartament s-a gãsit o serã, amenajatã sub forma unui
cort de doi metri/ 1,5 metri/1,5 metri, cu sistem propriu de ventilatie
cu evacuare si sistem de iluminare cu lãmpi. Fiecare ghiveci avea
farfurii decantoare si pãmînt, dar si niste granule albe, cel mai
probabil îngrãsãmînt floral, care hrãnea plante de culoare verde,
fãrã inflorescentã, ce nu erau ajunse la maturitate, avînd înlãtimi
între 10-19 centimetri, de cannabis. În casã, inculpatul avea
recipiente cu fertilizatori lichizi, dar si un caiet în care notase
activitãtile prestate pentru întretinerea culturii de stupefiante.
Existau si instructiuni despre modul cum toate plantele trebuiau sã
fie udate, ce cantitate de ferilizatori trebuia administratã, înãltimea
la care trebuia montat sistemul de iluminare, temperatura propice
pe timp de zi si de noapte. Oamenii legii au stabilit cã inculpatul si-a
luat toate informatiile despre înfiintarea unei culturi de canabis de
pe internet. Si-a notat totul meticulos si a supravegheat cresterea si
dezvotarea narcoticelor. Initial a pus 30 de seminte de canabis la
încoltit, într-o farfurie cu apã, dupã care toate au fost puse în
recipiente separate. Cînd plantele au ajuns la circa 3 centimetri
înãltime, au fost replantate în ghivece mai mari. Totul a fost recoltat
de anchetatori, iar laborantii au stabilit cã este vorba de 379,2
grame de canabis. Dacã plantele ar fi ajuns la maturitate, s-ar fi
obtinut 1,5-1,8 kilograme de drog. La finele procesului Bonciu a fost
condamnat la doi ani si o lunã de închisoare, fãrã executare, pentru
trafic de droguri de risc si detinere de droguri în vederea
consumului. Tînãrul si-a recunoscut fapta si a fost obligat sã urmeze
programe de reintegrare socialã, dar si sã presteze 70 de ore de
muncã în folosul comunitãtii.
|
Autentificare
