Ochiul si timpanul, mai putin de lucru
• numãrul interceptãrilor din anchete a fost mai mic în 2016, decît în anul anterior • anul trecut au fost 172 de astfel se solicitãri, iar în 2015 cu vreo 30 mai multe • cele mai spumoase discutii înregistrate sînt cele din dosarul unui politist care s-a mînjit pentru 100 de lei • omul legii a cerut banii de la un minor care l-a „turnat“ • Interceptãrile sau înregistrãrile ambientale sînt folosite în anchetele penale, de cele mai multe ori pentru a dovedi fapte de coruptie, dar nu numai. Este un mod în care anchetatorii înregistreazã si folosesc conversatiile dintre inculpati, sau dintre un suspect si terti, fiind utilizate în dovedirea activitãtii infractionale. Pe lîngã multe alte probe cum ar fi audieri de martori, profile ADN, urme papilare, interceptãrile pot proba o faptã ilicitã, avînd în vedere si faptul cã de cele mai multe ori cei vizati de diverse anchete penale sînt slobozi la gurã, chiar dacã formal îsi exprimã îngrijorarea cã ar putea fi „ascultati“. Pentru obtinerea unor astfel de probe oamenii legii au nevoie de aprobãri de la instantã, judecãtorii fiind cei care autorizeazã acest gen de „ascultãri“. De-a lungul timpului, cererile la instantã au fost destul de numeroase, în 2013 fiind cele mai multe din ultimii ani (233). ÃŽn anul urmãtor au fost mai putine, doar 161, apoi dinamica s-a reluat, ca în final, anul trecut, sã fie destul de putine. „ÃŽn ceea ce priveste cererile avînd ca obiect autorizarea interceptãrii convorbirilor sau comunicãrilor audio sau video s-a constatat o scãdere, de la 203 dosare de solutionat în anul 2015, la 172 dosare de solutionat în anul 2016“, conform raportului de activitate al Tribunalului Neamt pentru anul trecut. Cele mai spumoase, dar si relevante interceptãri au avut loc într-un dosar de coruptie, cel al agentului de politie Ovidiu Constantin Barzaghideanu, de la Postul de Politie Sãvinesti, care a cerut 100 de lei de la un minor, pasager într-o masinã cu presupuse nereguli. Numai cã buturuga micã a rãsturnat carul mare, adolescentul si-a chemat tatãl si împreunã l-au „dovedit“ pe omul legii. Fapta a avut loc pe 17 decembrie 2015, cînd omul legii participa la un control pe linia combaterii transportului si comercializãrii ilicite a brazilor de Crãciun. A tras pe dreapta un autoturism si i-a cerut conducãtorului auto actele la control. ÃŽn momentul în care soferul a deschis portofelul, Barzaghideanu a observat cã are bani. Totusi, pentru o oarecare aparentã de legalitate, agentul de politie i-a explicat soferului cã are unele nereguli, folie auto neomologatã si lipsa rovignetei. Politistul s-a retras în masina de serviciu, prefãcîndu-se cã întocmeste proces verbal de contraventie. Atunci, pasagerul din masinã, un adolescent de 16 ani, a venit la agent, iar acesta i-a spus cã are nevoie de actele soferului si i-a dat de înteles cã pentru „o foaie“, despre care bãiatul a înteles cã este o bancnotã de 100 de lei, este dispus sã nu vadã neregulile. Martorul s-a întors la masina lui, a luat actele soferului si 100 de lei pe care i le-a înmînat politistului. Imediat adolescentul si-a sunat tatãl, iar acesta a considerat cã politistul a abuzat de vîrsta fragedã si lipsa de experientã a copilului. I-a cerut acestuia, si prietenului care conducea masina sã urmãreascã autoutiltara politistului si sã-i ia numãrul, dupã care sã se opreascã la postul de politie, urmînd a sosi acolo si el. La circa 30 de minute distantã si-a fãcut aparitia denuntãtorul, a intrat la post si a întrebat cine a fost de serviciu în acea zi pe masina al cãrei numãr l-a spus oamenilor legii. Acestia au sustinut cã nu-i pot da asemenea informatie, iar denuntãtorul a sunat la 112 si a reclamat fapta, solicitînd sã-i fie restituiti si cei 100 de lei pentru cã „nu dã bani la hoti“. Imediat, politistii de la post s-au mobilizat si au început sã caute „infractorul“ dintre ei, dar nu au reusit sã afle cine îsi mînjise onoarea pentru 100 de lei.
„Cînd dai banii înapoi înseamnã cã recunosti“
Pe 13 ianuarie 2016 s-au întîlnit cu totii la o pensiune din Dumbrava Rosie cãutînd solutii, cum sã dea de denuntãtor si sã-i dea banii pentru a nu mai face „scandal“, fiind interceptati.
Barzaghideanu: Îti dai seama, vezi, cînd dai banii înapoi înseamnã cã recunosti.
X: Nu trebuie sã-i dai neapãrat tu.
Z: A?
Barzaghideanu: Asta-i capcanã... O vãzut cã-i chemat la Judet, îi clar cã este dosar. Întelegi? Asta-i goangã, sigur. Asa o cãzut ãia care au fost la Rutier.
Z: Exact.
Barzaghideanu: Dupã ce s-o prins cã o sunat , i-o fugit cu banu' dupã ei.
X: Ãia o fost prosti, ãsta-i cuvîntu'.
Barzghideanu: ÃŽntelegi?
X: Pãi...
Barzaghideanu: Unde te duci tu cu banii dupã om?!
X: Da nu...
Barzaghideanu: Pãi, da. Dar unde
X: Sau du-te si discutã prin cineva cu el. Nu-i dai banii, na! Vorbeste cu el.
Barzaghideanu: Cine
X: Nu stiu ce rahat faci!
Barzaghideanu: Eu asta zic, unde?
X: Unde ce?
Barzaghideanu: De unde sã-l iau, ã, pe ãla, ã?! Ambitie. Ce?. Da, da, ti-am zis cã-i foarte. Deci dacã as sti unde stã, nu-i problemã! Cã nu tre' sã ia nimeni legãtura cu el. Se duce unu-n noapte, treaba... si gata. Stii?
Anchetatorii au stabilit cã Barzaghideanu s-a arãtat interesat cum poate identifica denuntãtorul punîndu-si problema cã poate ar putea fi supravegheat, justificîndu-se cã de unde era sã stie „cã ãla urma sã-l sune pe tac-su“, conform rechizitoriului. Referitor la faptul cã denuntãtorul ar fi spus sefilor lui Barzaghideanu cã vrea banii înapoi „cã nu dã bani la hoti“, acuzatul ar fi replicat „sã-i dea bãi, de are?“. ÃŽn fata colegilor, agentul a încercat sã se apere, afirmînd cã nici ei nu ar fi strãini de primirea de astfel de foloase necuvenite: „Ce sã-i fac. E clar! Ce-i! Tu vrei sã spui cã niciodatã n-ai pus botul la nimic? Si la nimic?“. Omul legii nu a recunoscut acuzatiile retinute în sarcina sa, însã a fost inculpat, procesul aflîndu-se acum pe rolul Tribunalului Neamt.
|
Autentificare
