Un pic de istorie despre Ziua Marinei la Marea dintre munti
• sãrbãtoarea marinarilor a început sã fie organizatã la Bicaz începînd cu 1960 • adicã exact din anul în care vanele barajului au fost închise pentru a se forma acumularea • La Bicaz, astãzi, 15 august, are loc o nouã editie a traditionalei manifestãri Ziua Marinei, care este organizatã la Marea dintre munti, asa cum mai este numit lacul de acumulare Izvorul Muntelui, de multi ani. Mai exact din 1960, atunci cînd la mastodontul de beton s-au închis vanele (se petrecea acest lucru pe 1 iulie a anului amintit) si apele Bistritei au fost zãgãzuite pentru a forma acumularea care este si acum cea mai mare de pe rîurile interioare ale tãrii. Imediat ce luciul de apã a apãrut, aveau sã soseascã la Bicaz primele ambarcatiuni, altele decît arhaicele plute, dar si primii marinari (adusi din zona Galati), aducînd cu ei obiceiurile ce compun sãrbãtoarea dedicatã uneia dintre cele mai vechi îndeletniciri umane, navigatia. Cît priveste primul vapor apãrut pe luciul de apã al lacului, aceasta se numea Neptun. Mai trebuie spus cã manifestarea de la Bicaz este singura din România ce se organizeazã într-o localitate de munte. Revenind la data de 1 iulie 1960 si depre ce a însemnat pentru oamenii locului si cei ai Vãii Bistritei construirea barajului iatã ce declara pentru Monitorul Constantin Buruean, martor al evenimentului si unul din miile de lucrãtori de la santier: „A fost atunci multã lume sã vadã cum va fi închis barajul. Desi momentul era prevãzut pentru orele diminetii, cîtiva busteni scãpati de undeva din amonte, intrînd pe una din vanele de scurgere a apei a blocat coborîrea stãvilarului. Asa cã totul s-a petrecut spre searã, pe la 19.00, cînd cablurile de sustinere au fost tãiate cu sudura si portile metalice aveau sa cadã în calea furiei apelor. A fost un moment emotionant atît pentru noi, cît si pentru constructorii care se mai aflau în zonã“. ÃŽn altã ordine de idei, Ziua Marinei a fost a fost oficializatã în România la 15 august 1902 (de Sfînta Maria, ocrotitoarea marinarilor), o perioadã fiind organizatã în prima duminicã a lunii.
Cîte ceva despre colosul de beton
Barajul de la Bicaz, lucrare unicat în România, a cãrui constructie a pus bazele întregului sistem hidroenergetic românesc, are cîteva caracteristici specifice. Barajul este (în termeni tehnici) unul de greutate, înalt de 127 m, cu profil aproximativ triunghiular, iar lãtimea la bazã este aproximativ cît înãltimea. Volumul de beton si beton armat pus în operã în întreaga lucrare depãseste 1.625.000 metri cubi, iar schema de amenajare, folosind conditiile naturale favorabile sectorului, utilizeazã o cãdere brutã totalã de 149 m. Volumul lacului de acumulare este de 1.230 milioane mc, din care 930 miloane mc volum util, iar 100 milioane mc volum de protectie împotriva viiturilor. Acumularea reprezintã cel mai mare lac artificial din interiorul României, ocupînd o suprafatã de 3.300 hectare, o lungime de 35 km si o lãtime maximã de 2 km, în zona Hangu. A fost gîndit ca un lac cu folosinte complexe: irigarea împreunã cu Siretul a 300.000 ha de teren arabil, atenuarea viiturilor de pe Bistrita, micsorîndu-se astfel pagubele produse de inundatii, alimentarea continuã cu apã potabilã a complexelor industriale de pe Valea Bistritei, crearea conditiilor (necesare) depozitãrii rumegusului, turismului, exploatãrilor forestiere si industriei din zonã. Centrala hidroelectricã a fost botezatã initial „V.I. Lenin“, iar dupã revolutie a fost rebotezatã cu numele ctitorului ei, Dimitrie Leonida. Este o centralã cu aductiune sub presiune, apa din lac ajungînd la centralã printr-o aductiune de 4,8 km lungime si diametru de 7 metri, apoi castelul de echilibru, casa vanelor, douã conducte fortate si, în final, cele 6 turbine. Acumularea în lacul Izvoru Muntelui a început efectiv la 1 iulie 1960, iar primul grup a început sã producã energie la 1 octombrie 1960. Ar mai fi de pomenit si faptul cã aparitia lacului a presupus disparitia a 20 de sate aflate în imediata apropiere a albiei Bistritei cu 2.291 de gospodãrii, ce au fost strãmutate si 18.760 de suflete care au fost nevoite sã ia calea bejeniei.
Ce va fi astãzi
Cei ce vor poposi la Baza Navalã si de Agrement din Portul Bicaz vor avea prilejul sã fie pãrtasi, începînd cu ora 11, la momentele solemne ale intonãrii Imnului de Stat, fundarea în apa lacului a ancorei de flori în memoria marinarilor cãzuti la datorie, alocutiuni ale oficialitãtilor, dar si la programul marinãresc. El va presupune vînãtoarea de rate, scondrul cu purcelul, nunta cu piratii si concursurile de bãrci, hidrobiciclete, înot si multe altele. Si de astã datã organizatorii vor construi o plutã veritabilã cu care vor trece prin fata multimii, pentru readucerea în actualitate a preocupãrii strãveche a muntenilor de pe Valea Bistritei, plutãritul. Încheierea programului desfãsurat pe apã va apartine defilãrii flotei. Partea a doua a zilei va presupune un program artistic, unde iubitorii de folclor si muzicã bunã vor fi martorii spectacolui prezentat de ansamblurile Floricicã de la Munte, Codrii Neamtului, solistul basarabean Mihai Ciobanu si trupa Fly Project.
|
Autentificare
