Vasile cel Mare si ceata sa de haiduci, la Grinties

• prima editie a Festivalului Haiducilor a avut ca personaj de referintĂŁ Ceata lui Vasile cel Mare, simbolul haiduciei din coasta Muntelui Grinties • sĂŁrbĂŁtoarea pusĂŁ la cale de profesorul dr. Daniel Dieaconu a ĂŽmbinat traditia cu actualitatea •

Poiana situatĂŁ sub sprĂŽnceanĂŁ de munte „rotat“, scenĂŁ cu alurĂŁ de casĂŁ traditionalĂŁ, puhoi de lume miscĂŁtoare, colorit de strai popular moldovenesc, muzicĂŁ, dans, voie bunĂŁ, miros de grĂŁtar ĂŽncins si haiduci cĂŽt cuprinde, cam asta a fost imaginea unui moment cultural-sportiv din comuna Grinties, dedicat fostilor haiduci de pe meleaguri nemtene, justitiari ai unor vremuri de mult apuse. SĂŁrbĂŁtoarea haiduceascĂŁ, cĂŁci pĂŽnĂŁ la urmĂŁ despre asa ceva a fost vorba, ce a ĂŽmbinat traditia cu actualitatea, a fost pusĂŁ la cale de profesorul dr. Daniel Dieaconu, istoricul locului, ce s-a ocupat ĂŽn ultimii ani de cercetarea si valorificarea prin mai multe lucrĂŁri a fenomenului haiducesc românesc. Ideea proiectului cu pricina a fost sustinutĂŁ de Asociatiei Pro Grinties, Consiliul Judetean Neamt, Consiliul Local si executivul din administratia localĂŁ. Manifestarea derulatĂŁ pe perioada zilelor de 8 si 9 septembrie 2017, la ĂŽnceput de RĂŁpciune, a fost intitulatĂŁ Festivalul Haiducilor Grinties, editia I si a avut ca personaj de referintĂŁ Ceata lui Vasile cel Mare, simbolul haiduciei din coasta Muntelui Grinties. CĂŽt priveste programul celor douĂŁ zile de spectacol, acesta a presupus concursuri haiducesti de putere si ĂŽndemĂŽnare, cĂŁlĂŁrie, trasul bustenilor, aruncarea baltagului, cel mai frumos animal de la munte, tĂŁiatul busteanului cu beschia, concursuri de interpretare ale cĂŽntecului popular si muzicii folk pentru tinerele talente din Neamt, Suceava si Harghita, dar si expunerea si degustarea unor specialitĂŁti gastronomice haiducesti, si ciobĂŁnesti. Totul pe fondul unui spectacol asigurat de corul bĂŁrbĂŁtesc Ceata lui Vasile cel Mare, ansamblul folcloric Grinties, munte rotat, ambele din localitatea gazdĂŁ, ansamblurile folclorice din Brosteni - Suceava, Tulghes - Harghita, precum si Ansamblul FloricicĂŁ de la Munte al Centrului pentru CulturĂŁ Carmen Saeculare, avĂŽndu-i ca invitati speciali pe Traian si Valeria Ilea. Referitor la latura competitionalĂŁ a manifestĂŁrii, tinerii care s-au ĂŽntrecut ĂŽn ale interpretĂŁrii, mĂŁiestriei si ĂŽn a-si arĂŁta forta ori talentul ĂŽn ale gastronomiei, au scos la luminĂŁ pe cei mai buni, dupĂŁ cum urmeazĂŁ: la folk - Anastasia CotĂŽrgĂŁsanu, Anastasia Pintilie si Ioana Botezatu, la folclor - Raluca Antoche, Antonia RĂŁschitor si Ana Maria Luca, la cĂŁlĂŁrie Mihai Topliceanu, la tĂŁiat cu beschia Lutu Gabor si Vilut TanasĂŁ, la trasul bustenilor cu calul Nicusor Topliceanu, iar ĂŽn ce priveste cel mai frumos animal, cununa cu lauri a fost acordatĂŁ iepei Micsa, proprietar Costel Bondrea din Tulghes. AmuzantĂŁ a fost proba de aruncare a baltagului si tĂŁiatul cu beschia la care s-au ĂŽnscris si doi redactori ai TVR, Cristian TabĂŁrĂŁ si Daniel Georgescu, ĂŽnsĂŁ fĂŁrĂŁ a da dovadĂŁ de ĂŽndemĂŽnarea si forta necesare unor astfel de probe. „Locul ales pentru desfĂŁsurarea festivalului a fost situat sub poalele muntelui Grinties, plecĂŽnd de la ideea cĂŁ istoric si mitologic, acolo se ĂŽntĂŽlnea ceata lui Vasile cel Mare, haiduc ce hĂŁlĂŁduia muntii Bistritei. Locul era foarte bine situat ĂŽn conceptia haiducilor, deoarece era departe de mina lungĂŁ a poterei, la nevoie fĂŁcĂŽnd cu usurintĂŁ trecerea in Ardeal, la Corbu, ori pe Valea Bistritei, la Dreptu sau Borca. Acolo se mĂŽnca haiduceste, se ĂŽmpĂŁrteau prĂŁzile, se petrecea si se organizau concursuri de fortĂŁ si mĂŁiestrie. Noi am ĂŽncercat sĂŁ reconstituim prin programul festivalului acele vremuri. ConsiderĂŁm cĂŁ a fost o reusitĂŁ si ĂŽntruneste conditiile intrĂŁrii ĂŽn calendarul manifestĂŁrilor de acest gen“, a declarat profesorul Daniel Dieaconu, amfitrionul manifestĂŁrii. Revenind la preocuparea sa stiintificĂŁ pe tema fenomenului haiduciei, lucrĂŁrile publicate la care am fĂŁcut referire se cheamĂŁ Haiduci si tĂŽlhari si Haiducia la români. Jefuitorii cu arme, cĂŁrti care s-au bucurat de apreciere din partea specialistilor si publicului cititor.