Tepesenii. Istorii despre un nume
• Tepes este un nume ce dominã comuna Bicazu Ardelean, dar mai ales în cãtunul Tepeseni • unii spun cã localnicii s-ar trage dintr-un „neam“ din vremea lui Vlad Tepes, iar altii de la Kepes, nume dat unor oameni mîndri, care s-au retras în Moldova pentru a scãpa de Fiscul austriac • cercetãtorul Mihai Mîrza sustine cã denumirea este de provenientã austro-ungarã • Numele de familie Tepes „populeazã“ întreaga comunitate din Bicazu Ardelean. Dar mai cu seamã în cãtunul Tepeseni, situat pe DN12C si care face trecerea spre comuna vecinã Bicaz Chei. Ideea de a afla cîte ceva din istoria acestui nume am avut-o ca urmare a proiectului actualei conduceri administrative de a pune ca element emblematic pe stema comunei figura domnitorului Vlad Tepes, fapt însã neacceptat de cãtre specialistii în heraldicã. „A fost intentia noastrã ca plecînd tocmai de la acest nume, Tepes, sã îl reprezentãm cumva pe stema comunei, gîndindu-ne cã provine de la Vlad Tepes. Ar fi fost emblematic nu numai pentru comunã, ci si pentru judet. Oamenii sînt mîndri în primul rînd pentru cã poartã numele Tepes. Sã nu credeti însã cã au ca drept caracteristicã felul de a fi al domnitorului, dar nici nu se lasã cãlcati pe bãtãturã“, a spus cu oarece regret Constantin Bârsan, primarul comunei Bicazu Ardelean, cel care este aproape convins cã la originea numelui de Tepes se aflã acela al voievodului. Cea mai întîlnitã versiune localã a provenientei numelui de Tepes este cea legatã de o legendã care, spun sãtenii, se trage dintr-un „neam“ din vremea lui Vlad Tepes. „Pe timpul domniei lui Vlad Tepes s-a refugiat aici, în sat, o familie care a fugit din cauza obiceiului ca oamenii vinovati sã fie trasi în teapã. S-a ascuns aici în munti, s-a înmultit si asa, în timp, dupã numele de Tepes s-a format si satul Tepeseni, devenit mai apoi, prin împãrtirea administrativã din 68 doar un cãtun“, a povestit plin de oarece falã Toader Tepes, zis „Pispechi“, un sãtean a comunei. Interesant este cã pe lîngã numele comun Tepes, localnicii mai au un nume înscris în cãrtile de identitate, plus prenumele si se ajunge astfel ca pe o ulitã sã fie cel putin douã persoane cu acelasi nume. „Avem Tepes Greurus, Tepes Nica, Tepes Bobescu, Tepes Daraban, Tepes Cocean, Tepes Ghebosu si lista ar putea continua, toate însemnînd porecle acceptate pentru a fi recunoscuti în acte. Se întîmpla foarte des ca postasul sã întîmpine probleme, „adrisantul corespondentei fiind confundat si de-aici o întreagã tevaturã“, a spus cu umor Ion Tepes Greurus, un tînãr cu gospodãria situatã în vecinãtatea bisericutei din lemn a satului. „Sîntem în sat, aproape vecini, trei Tepes Greurus, dar amenzile de la circulatie cînd vin la mine nu-s a mele. Eu n-am carnet de sofer“, spune, rîzînd, interlocutorul nostru, care ne-a invitat sã cãlcãm cimitirul bisericii pentru a vedea cîti de Tepes îsi dorm somnul de veni acolo.
„Cã de fuduli, îs a dracu' de fuduli Tepesenii“
O facem si într-adevãr, crucile din cimitir erau mãrturia tãcutã a potrivirii ciudate de nume. Pe mai toate crucile numele rãposatilor ce odihnesc în morminte este acelasi. Tepes Rosu Mihai odihneste lîngã Tepes Rosu Toader, Tepes Bobescu Toader lîngã Tepes Bobescu Ion si Tepes Bobescu Maria si tot asa, încît poti spune fãrã gresealã cã acolo e cimitirul Tepesilor din Tepeseni. Luãm la pas calea ce taie cãtunul si undeva lîngã soseaua principalã aflãm un om de vreo 70 de ani, Tepes Nica Dumitru Gheorghe, de la care am aflat o noutate, care avea sã ne încurce socotelile. „Eu am un cumnat preot greco-catolic si el mi-a spus cã noi n-am fost Tepes, ci Kepes sau mai precis Kepesz, dar nu stiu exact din ce limbã vine. Kepes înseamnã om fudul. Si probabil cã de-acolo vine, cã de fuduli, îs a dracu' de fuduli Tepesenii“, a povestit gospodarul, pe chipul cãruia se puteau deslusi trãsãturi de om vrednic si mîndru. Unul dintre sãtenii cãtunului aduce în discutie numele fostului director de la Combinat de Fire si Fibre Sintetice Sãvinesti, Gheorghe Tepes Greurus, pe care aveam sã-l întîlnim recent la lansarea propriei cãrti, „Cuponul de pensie“, la Biblioteca G.T. Kirileanu. Domnia-sa ne-a declarat de unde vine numele, dar mai ales, poreclele adãugate în timp în actele de identitate ale consãtenilor. „Porecla vine de la necazuri, atitudini, de la ce fãcea fiecare. De exemplu, Greurus vine de la greiere, adicã omului îi plãcea sã cînte“. Interesant e cã si el sustine versiunea legendei lui Vlad Tepes. „ÃŽn cartea «Singurãtatea lui Vlad Tepes», de Ileana Toma, se vorbeste despre faptul cã mama domnitorului a fost la Mãnãstirea
Bistrita vreo patru ani de zile, prilej cu care Vlad Tepes ar fi venit în
zona aceasta, cam doi ani pentru a o vizita“, am aflat de la Gheorghe Tepes Greurus, unul dintre oamenii cu greutate si respectat în Bicazu
Ardelean.
Denumirea este de provenientã austro-ungarã
„Eu, student fiind, m-am dus la Posta Centralã bucuresti, am luat toate cãrtile de telefon din toate judetele tãrii si marile orase. Si unde am vãzut numele Tepes, pur si simplu am dat telefon. Nu vã supãrati, numele meu e Tepes, vã sun din Bucuresti, dumneavoastrã, cu nume, cu prenume, de unde proveniti de loc, pãrintii, bunicii, de unde sînt? Toti erau de pe Valea Bicazului, toti. Si Lugojul, si Timisoara, si Craiova, si Iasi...“, ne spus fostul director Tepes Greurus. Si totusi, nu aveam sã ne dumirim întru totul ce si cum cu obîrsia acestui nume, care dominã zona si nu numai, fiindcã acum lumea se împrãstie precum polenul florilor. Discutiile cu oamenii Tepesenilor ne-au trimis de la Ana la Caiafa, fãrã a ne deslusi prea mult. Avea s-o facã, zicem noi, preotul greco-catolic Mihai Husar, protopop de Gheorgheni, care ne-a trimis pe baza arhivelor de la Ciuc la denumirea initialã de Kepes, denumire ungureascã a oamenilor fãlosi, mîndri, care s-au retras în Moldova pentru a scãpa de Fiscul austriac. Mai mult, la cele afirmate de pãrintele Husar, s-au adãugat informatiile primite de la profesor doctor Mihai Mîrza, cercetãtor la Arhivele Nationale Iasi. „Pe baza studiului documentelor, denumirea este de provenientã austro-ungarã, parte din populatia Ardealului trecînd muntii în Moldova si populînd-o cu tot cu numele pe care li-l dãduserã, ca poreclã, mai cu seamã ungurii. Asa au apãrut aici tepesenii, ungurenii, tutuienii, toti cãrînd cu ei poreclele date de acestia si însusite drept nume în actele de mai tîrziu de cãtre administratiile locale din comunitãtile moldovenesti. ÃŽn rest nu avem de-a face decît cu fabulatii ale unora si altora ce poartã numele de Tepes“, a declarat istoricul Mîrza, de obîrsie din comuna Bicazu Ardelean. Demersul nostru gazetãresc ne-a fãcut bine pentru cã ne-am întîlnit cu legenda, povestirile unora, fabulatiile altora si, la final, cu rezultatul studiului stiintific. Cît îl priveste pe cititor, acesta are de ales spre care sursã sã-si îndrepte atentia... Ar mai fi de adãugat, cã Tepesii Tepesenilor sînt oameni mîndri de numele lor, indiferent de porecla adãugatã în semn de cunoastere si personalizare, cã sînt gospodari de soi, iar comunitatea, ca drept respect, încearcã sã le foloseascã numele ca brand al locului.
|
Autentificare
