Doi premieri si un Daddy
Al treilea dosar al lui Dragnea, poate ultimul, poate nu, a stîrnit controverse aprinse în societate. Normal. Anormal, faptul cã aceste dispute ocolesc miezul întregii tãrãsenii. Dar sã vedem faptele: DNA, dupã lupte seculare - ani întregi si o primã anchetã „esuatã“ încheiatã cu NUP - ajutatã de OLAF - nu omul de zãpadã, ci europenii care luptã cu frauda - ne zice cã Daddy a bãgat Tel Drum în niste combinatii ce s-au finalizat cu escamotarea unor bani europeni ce au ajuns în buzunarele cui trebuie. Nu stim încã dacã si în investitiile care trebuie, nu cã ar conta prea mult în acest moment. Si imediat a început controversa. Pe mai multe paliere. Dacã e, sau nu, dosar politic. Dacã e, sau nu, o rãzbunare a statului paralel. Dacã are, sau nu, Dragnea legãturã cu Tel Drum. Dacã e normal, sau nu, sã fie cîntat la DNA de doi fosti premieri din partidul pe care îl conduce: Ponta si Grindeanu. Sigur cã la nivel de analizã a situatiei se pot purta si aceste discutii. ÃŽnsã miezul e altul. Si tine de faptul cã trãim într-o tarã în care, obiectiv discutînd, nu poti spune dacã ai o justitie care îsi face treaba sau abuzeazã. E credibil cã DNA a fãcut/face abuzuri? Este. Si amintesc doar douã cazuri: Rarinca si bãtrîna abandonatã pe scãrile Parchetului dupã ce a fost audiatã pentru cã ar fi dat mitã gãini si ouã. Alea de le cãuta Vosganian probabil ca sã le impoziteze. E credibil cã un om politic - fost cãpitan de judet, actualmente sef al partidului aflat la guvernare, a abuzat de pozitiile sale ca sã favorizeze o firmã ce îi este apropiatã sã bage în buzunare bani, europeni si numai? Este teribil de credibil. Si atunci? Unde sã înclini balanta? Sigur, dilema existã dacã nu esti vreun pesedist habotnic gata sã te duci de mînutã cu Daddy la lupul DNA sau vreun zelos justitiar, gata sã o steargã pe botic pe Luluta de soriciul mîncat cot la cot cu jupînul de la SRI. Dacã nu esti în nici una dintre aceste categorii, ai în mod normal dilema descrisã mai sus. E una fãrã rezolvare? N-ar fi trebuit sã fie. Iar vinovati sînt tocmai Daddy si ai lui care de luni bune au guvernarea la degetul mic dupã ce au fost votati de multi români cu amîndouã mîinile. Ce i-a oprit sã punã pe pozitii constitutionale CSM-ul? Sã promoveze rãspunderea magistratilor, care nu e o rãzbunare pentru cei din urmã, ci un mod de a garanta cã nu vor fi abuzati cetãtenii? Probabil cã i-a oprit tocmai frica de dosare. Si rezolvarea dilemei apare de la sine: da, în România zilelor noastre, e posibil si ca un politician sã abuzeze de functii ca sã fure si sã fie în acelasi timp si victimã a rãzbunãrii unei institutii de fortã. Da, pentru cã acesti politicieni au beneficiat mult timp de complicitatea acestor institutii, iar, cînd protectia a dispãrut pentru unii, aceleasi institutii dovedesc cã sînt incapabile sã facã anchete ca la carte. Si apeleazã de multe ori la abuzuri. Sau numai la denunturi care pot fi sau nu mincinoase. Si asa ajungem si la disputa legatã de implicarea, sau nu, a lui Dragnea în Tel Drum. La nivel de judecatã publicã, credem cã este clar pentru majoritatea dintre noi. Dacã Dragnea nu a avut în toti acesti ani nici o legãturã cu firma respectivã, atunci noi toti sîntem cetãteni americani, l-am votat pe Trump si avem cele mai mari salarii nu de pe planetã, ci din Univers. La nivel juridic, sigur cã acest lucru trebuie probat. Nu merge cu „stie toatã lumea“. Si deocamdatã întelegem de la DNA cã a fost „probat“ prin niste mãrturii, unii le zic denunturi. Ale unor fosti pesedisti de frunte: Ponta, Grindeanu, Sova, Teodorovici etc. Care ce Dumnezeu ar fi putut rãspunde întrebati de DNA dacã sînt de pãrere cã existã vreo legãturã între Daddy si Tel Drum? Sã fi spus cã nici una, nu cã ar fi putut fi acuzati de mãrturie mincinoasã, ci exista chiar posibilitatea sã-i trãzneascã din senin, cã poate nici Cel de Sus nu mai suportã minciunile politicenilor români. Iar în loc de concluzie: din „apãrarea“ lui Daddy întelegem cã el bate monedã pe o singurã chestie: nici usturoi n-a mîncat, nici gura nu-i miroase a Tel Drum. Semn cã smecheriile firmei sînt probate de anchetã, dar relatia lui cu firma nu prea. Si aici intervin fostii pesedisti cu declaratiile. Dacã e, sau nu, suficient din punct de vedere juridic, altii sînt în mãsurã sã se pronunte. Dar n-ar fi exclusã nici urmãtoarea finalizare: firma si unii „nepoliticieni“ vinovati, banii oricum nerecuperati si Daddy spãlat si coafat pe motiv cã nu sînt probe împotriva lui si cã e victima unui abuz politic. Curat justitie, curat politicã.
|
Autentificare
