 Platforma Sãvinesti, o istorie amar de tristã
• în cadrul manifestãrilor cuprinse în cadrul Zilelor Bibliotecii Kirileanu va fi lansat proiectul „Sã cunoastem istoria judetului prin memoria comunitãtii“ • subiectul este platforma industrialã de la Sãvinesti • în zilele de glorie, aici munceau 15.000 de oameni • Zilele Bibliotecii Judetene G.T. Kirileanu Neamt sînt în plinã desfãsurare, iar astãzi 16 noiembrie, evenimentul de greutate este reprezentat de dezbaterea-dialog „Sã cunoastem istoria judetului prin memoria comunitãtii: Platforma Industrialã Sãvinesti - Roznov“, prin care este lansat proiectul cu acelasi nume, „Sã cunoastem istoria judetului prin memoria comunitãtii“. Invitatii speciali ai acestei întîlniri sînt Valeriu Momanu, Gheorghe Tepes-Greurus, Ion Strãtilã, Luigi Bodo, Gheorghe Munteanu, Constantin Munteanu, Virgil Rãzesu, Paul Vasiliu si Mircea Rusu. Cu acest prilej, va fi organizatã o expozitie de carte si documente sub genericul „Oameni si locuri, avîndu-i drept autori pe Constantin Munteanu, Valentin Ciucã, Ion Cârnu, Gheorghe Tepes-Greurus, Dumitru Bostan, Iulia Amãlinei, Nicolae Marcu, Valeriu Jumanca, Mircea Rusu. Moderatorul dezbaterii, care se desfãsurã în Sala Cupola, de la ora 17.00, va fi Mihaela Mereutã, director-manager al Bibliotecii G.T. Kirileanu. Pe 15 ianuarie 1957, Hotãrîrea Consiliului de Ministri nr. 75 a înscris actul de nastere a Uzinei de Fire Sintetice Sãvinesti. Doi ani mai tîrziu, primele instalatii ale viitorului colos sãvinestean produceau, în premierã pentru România, firele sintetice poliamidice Relon si, apoi, primele cantitãti de fibre poliacrilice Melana. ÃŽn expunerea la Plenara din noiembrie 1958 a C.C. al Partidului Muncitoresc Român, presedintele Gheorghe Gheorghiu-Dej arãta cã se va începe construirea unor „noi si importante unitãti ale industriei noastre chimice“, printre care si construirea unei fabrici de fire sintetice de relon, cu o capacitate de productie de 5.000 tone pe an, la Sãvinesti. Prima linie de polimerizare, filare si fabricare a fibrelor sintetice la Uzina de Fibre Sintetice din Sãvinesti a intrat în functiune în luna aprilie 1959. Sectia Relon - una din cele mai moderne unitãti ale industriei chimice - era echipatã cu instalatii de un înalt nivel tehnic, care asigurau o productivitate mãritã si o productie de calitate superioarã. „ÃŽn afara fibrelor si firelor sintetice, uzina de la Sãvinesti va produce si mase plastice destinate fabricãrii diferitelor obiecte tehnice si de uz casnic. Pe baza prevederilor hotãrîrilor Plenarei C.C. al P.M.R. din noiembrie 1958, firele sintetice produse la uzina de la Sãvinesti în acest an vor da posibilitate industriei noastre usoare sã producã si sã punã la dispozitia populatiei 1.500.000 mp tesãturi si 700.000 bucãti tricotaje. ÃŽn afarã de aceasta, din fibre sintetice, în amestec cu alte fibre, se vor mai produce încã 7-8 milioane mp tesãturi. Calitãtile deosebite ale fibrelor sintetice de relon sînt bine cunoscute. Ele au mare rezistentã atît la tractiune, cît si la frecare, nu sînt atacate de microorganisme, nu putrezesc, nu se îmbibã cu apã, nu se îngreuneazã si se usucã repede; se spalã usor, au o mare elasticitate, rezistentã chimicã si termicã. Tesãturi fine ca pînza de pãianjen, dar si benzi transportoare, curele de transmisie sau odgoane marine, blãnuri, covoare, haine de protectie pot fi fãcute din firele si fibrele produse la Sãvinesti. Intrarea în productie a liniei de polimerizare, filare si fabricare a fibrelor sintetice de relon de la Sãvinesti reprezintã îndeplinirea unei importante sarcini trasate de Congresul al II-lea al partidului de Plenara din noiembrie 1958 a C.C. al PMR“, se arãta în publicatia Flacãra de miercuri, 29 aprilie 1959. ÃŽntinsã pe mai bine de 600 de hectare, platforma chimicã Sãvinesti asigura traiul pentru circa o treime din populatia municipiului Piatra Neamt. ÃŽn perioada de apogeu, acolo lucrau 15.000 de salariati. Din pãcate, acum nu mai e nimic din vechea platformã dupã „Marea privatizare“.
|
Autentificare
