Românii basarabeni, ucisi prin înfometare de sovietici
• o nouã dezbatere din cadrul proiectului „Maluri de Prut - Basarabia Necunoscutã“ are loc astãzi • temã va fi „Foametea organizatã de regimul sovietic în '46-'47“ • Ce-a de a patra dezbatere-dialog din cadrul proiectului cultural „Maluri de Prut - Basarabia Necunoscutã“, organizat de Biblioteca Judeteanã „G.T. Kirileanu“ Neamt, în parteneriat cu Radio România Chisinãu, o va avea ca invitatã pe Mariana Tãranu, istoric ce va aduce în atentia publicului foametea pusã la cale de regimul sovietic în anii 1946 - 1947 în Republica Moldova. ÃŽntîlnirea se va desfãsura astãzi, 29 noiembrie 2017, începînd cu ora 12.30, în Sala Atelier „Veronica Micle“ a bibliotecii. Foametea organizatã este una dintre paginile triste din istoria nationalã a românilor basarabeni din perioada sovieticã, alãturi de deportãri, colectivizare, deznationalizarea, chimizarea, strãmutãrile în Federatia Rusã si în alte republici ale Uniunii Sovietice. Toate aceste politici au fost, potrivit istoricilor, niste forme ale terorii promovate în toate teritoriile ocupate, cu precãdere în stînga Prutului, si au avut drept scop distrugerea coloanei vertebrale a populatiei si distrugerea oricãrei forme de rezistentã a românilor basarabeni. „Chiar din primele zile ale celei de a doua ocupatii sovietice s-a început o politicã la nivel de stat de sãrãcire a populatiei. Sãrãcirea s-a manifestat prin impunerea de impozite exagerate. Perioada1946-1947 a fost cumplitã, marcatã de secetã, însã volumul impozitelor colectate de la populatie nu s-a micsorat. Ceea ce a culminat cu foametea. Istoriografia sovieticã a speculat mult pe seama secetei din vara anului 1946, invocînd-o ca motiv de bazã, ceea ce nu este adevãrat. Constant s-a promovat o politicã de sãrãcire a populatiei si rezultatele au fost firesti. ÃŽn presa timpului s-a vorbit putin despre fenomenul foametei organizate, în documentele timpului notiunea de foamete nu s-a folosit, punîndu-se accent doar pe conditiile climaterice nefavorabile. ÃŽn prezent, subiectul foametei organizate continuã sã fie într-un fel trecut cu vederea. Deocamdatã, cercetãtorii din Republica Moldova nu au acces la arhive ca sã determine cu exactitate numãrul celor morti prin înfometare. Oamenii au murit de foame începînd cu primãvara anului 1946, cînd s-au atestat primele cazuri de canibalism, pînã în anii 1948-1949, cînd populatia a murit din cauza anumitor boli ca urmare a înfometãrii. Este regretabil faptul cã, deocamdatã, nu avem posibilitatea de a cunoaste numãrul celor care au murit de foame. Un lucru este cert, cã în perioada înfometãrii artificiale, care a culminat cu foametea organizatã din Basarabia, a murit aproximativ o treime din populatie“, sustinea, într-o interventie pentru Radio Chisinãu, istoricul Mariana Tãranu (foto).
Înfometarea, metodã de suprimare a miscãrilor de rezistentã
Prin aceastã politicã, spun istoricii, autoritãtile sovietice au încercat sã frîngã coloana vertebralã a tãranului basarabean, care constituia, la acel moment, baza societãtii. Acest lucru s-a fãcut prin promovarea la nivel de politicã de stat a sustinerii cã basarabenii sînt analfabeti, pentru cã studiile obtinute în perioada administratiei românesti au fost considerate nule. A doua modalitate promovatã la nivel de politicã de stat a fost înfometarea. Aceasta a afectat absolut toate categoriile de cetãteni, dar cu precãdere tãranul basarabean. Scopul a fost unul clar: sã frîngã coloana vertebralã a acestui popor, ca sã nu aparã miscãri de rezistentã. Totodatã, sãrãcindu-i pe toti, i-a fortat pe basarabeni sã adere la colhoz, la colectivizare. Ambele lucruri au reusit. Nãscutã în localitatea Cimiseni, raionul Criuleni, Republica Moldova, Mariana Tãranu este doctor în istorie, autoare a trei monografii - „V. Lenin fãrã machiaj: teroarea intelectualitãtii sovietice“, „Moldova de la Est de Prut în timpul primei ocupatii sovietice (1940-1941)“, „Cimiseni - file de istorie (1660-2014)“ - si a peste 50 de articole stiintifice. Mariana Tãranu este si editorul volumului „Scrisori cãtre Stalin sau spovedaniile celor ocupati (1947-1953)“ - o lucrare ineditã în peisajul cercetãrilor istorice actuale care se bazeazã exclusiv pe documente din fondurile Arhivei Nationale a Republicii Moldova. Prin intermediul celor 280 de scrisori incluse în carte este surprinsã dinamica transformãrilor din societatea moldoveneascã, modalitãtile de constrîngere ale localnicilor de a se adapta la noul mod de viatã, impus de politica sovieticã de teroare prin intermediul deportãrilor, foametei, colectivizãrii. Reamintim cã „Maluri de Prut - Basarabia Necunoscutã“ este un proiect cultural desfãsurat de Biblioteca „Kirileanu“ Neamt si Radio România Chisinãu în perioada octombrie - decembrie 2017. Proiectul presupune organizarea unor activitãti cultural-educative, precum si de documentare si informare în cadrul unor întruniri de tip dezbatere, cu invitati speciali din stînga Prutului. Au fost deja parcurse teme precum Marea Unire din 1918, învãtãmîntul în limba românã din Transnistria (17 octombrie 2017, invitat special Ion Iovcev, directorul Liceului „Lucian Blaga“ din Tiraspol), Deportãrile basarabenilor în Siberia (1 noiembrie 2017, invitati speciali istoricul Octavian Tîcu, realizatoarea TV Lucia Tãut, regizoarea Violeta Gorgos) si Presa si libertatea de exprimare în Republica Moldova (14 noiembrie 2017, invitat special Vlad Turcanu - jurnalist, comentator politic).
|
Autentificare
