Memoria arhivei. Regele Mihai I a plĂŽns la Neamt

• dupĂŁ plecarea din tarĂŁ, pe 30 decembrie 1947, Regele Mihai revenea ĂŽn Neamt abia ĂŽn 2007 • • „AstĂŁzi am vĂŁzut pentru prima oarĂŁ locurile unde sotul meu si-a petrecut multe vacante“, declara Regina Ana pentru Monitorul ĂŽn mai 2007, referindu-se la Domeniul Coroanei Bicaz • la TĂŽrgu Neamt, regele afirma: „MĂŁ bucur cĂŁ sĂŽnt ĂŽn mijlocul vostru. Este foarte multĂŁ vreme de cĂŽnd nu am mai putut trece prin aceste locuri“ •

OdatĂŁ cu decesul ultimului rege al României, Mihai I, presa a fost invadatĂŁ de articole care-l au ĂŽn centrul atentiei pe cel ce era, pĂŽnĂŁ pe 5 decembrie 2017, ultimul dintre fostii sefi de stat din Europa ĂŽn viatĂŁ din perioada celui de-al Doilea RĂŁzboi Mondial. Comentariile, mai mult sau mai putin avizate, pe marginea subiectului au „curs“ si vor mai „curge“ ĂŽn urmĂŁtoarea perioadĂŁ, ĂŽn unele vorbindu-se despre personalitatea regelui (unul interzis ĂŽn propria tarĂŁ de comunisti si apoi, pentru o perioadĂŁ, de cei ajunsi la putere dupĂŁ 1989), despre familia sa, despre rolul lui ĂŽn istoria României, deciziile luate, etc. În editiile viitoare, cotidianul Monitorul va reda textele publicate cu ani ĂŽn urmĂŁ, atunci cĂŽnd Regele Mihai a ajuns si prin judetul Neamt dupĂŁ 1990. De asemenea, vom publica si articolele ĂŽn care relatam despre nemteni care au avut ocazia sĂŁ-l ĂŽntĂŽlneascĂŁ pe fostul suveran român. Începem serialul nostru cu cele scrise ĂŽn zilele de 2 si 3 mai 2007, cĂŽnd regele si regina poposeau la Bicaz, pentru prima datĂŁ dupĂŁ ĂŽncheierea celei de-a doua conflagratii mondiale. Trebuie spus cĂŁ Mihai I si-a petrecut o parte din copilĂŁrie, ĂŽmpreunĂŁ cu mama sa, ĂŽn orasul de sub baraj, urbea fĂŁcĂŽnd parte atunci din Domeniile coroanei.

Primire entuziastĂŁ la Bicaz pentru Mihai I si sotia Ana

Coloana oficialã a ajuns în Neamt la ora 15.48, în mare întîrziere fatã de program datoritã deselor opriri de pe traseu si drumurilor foarte proaste (în special zona Lacu Rosu - Bicaz Chei). La intrarea în judet, în comuna Bicaz Chei, Regele Mihai si sotia a fost întîmpinat de oficialitãti, prefect, Dan Marian Lospa, subprefect, Sergiu Bumbu, directorul Prefecturii, Ion Ghica si primarul comunei Bicaz Chei, Gheorghe Dandu. În afarã de pîinea si sarea obisnuitã, regele a primit din partea primarului din Bicaz Chei si un fagure de miere. Un moment deosebit l-a constituit oferirea Regelui Mihai a medaliei Crucea comemorativã a celui de-Al Doilea Rãzboi Mondial si insigna de veteran de rãzboi de cãtre generalul de brigadã în rezervã Nicolae Pruteanu, presedintele Asociatiei Veteranilor de Rãzboi Neamt. În jurul orei 16.10 coloana oficialã a plecat spre Bicaz, unde a ajuns pe la 16.35. În centrul orasului, în fata primãriei, familia regalã a fost asteptatã de peste 2.000 de oameni. Cu foarte mare dificultate s-a reusit parcurgerea drumului de la masinã pînã în incinta primãriei, foarte multi locuitori dorind sã ofere flori si sã adreseze cîteva cuvinte fostului suveran. Familia regalã a salutat multimea adunatã în fata primãriei din balconul acesteia dar nu a putut adresa nici un cuvînt datoritã faptului cã nu a avut nimeni ideea de a monta o instalatie de sonorizare. În sala de consiliu, Regele Mihai a avut o scurtã discutie cu primarul, Ion Crãciun, care l-a asigurat cã este oricînd bine venit la Bicaz si în fosta Casã Regalã (actualul sediu al primãriei) unde Mihai a petrecut mult timp în tinerete.

„Mai am mult de fĂŁcut pentru România din afarĂŁ si deocamdatĂŁ nu am unde sĂŁ stau ĂŽn tarĂŁ“

Fostul suveran l-a ĂŽntrebat pe primar care este atmosfera ĂŽn oras referitor la fosta CasĂŁ RegalĂŁ, iar edilul i-a spus cĂŁ prezenta atĂŽtor locuitori spune tot despre atmosfera din Bicaz. Primarul Ion CrĂŁciun l-a ĂŽntrebat pe rege dacĂŁ se stabileste ĂŽn tarĂŁ. RĂŁspunsul: „Nu ĂŽncĂŁ, mai am mult de fĂŁcut pentru România din afarĂŁ si deocamdatĂŁ nu am unde sĂŁ stau ĂŽn tarĂŁ“. Ruxandra Braniste, fostĂŁ cameristĂŁ la Castelului Regal, a reusit sĂŁ ajungĂŁ ĂŽn sala de consiliu a primĂŁriei. Emotia ĂŽntĂŽlnirii cu Mihai I i-a fost dublatĂŁ de faptul cĂŁ regele a recunoscut-o si i-a adus aminte de perioadele cĂŽnd venea la Bicaz ĂŽn tinerete. La plecarea din primĂŁrie, primarul a reusit sĂŁ smulgĂŁ de la fostul suveran promisiunea de a trece prin Bicaz de cĂŽte ori va reveni ĂŽn tarĂŁ. În curtea primĂŁriei Regele Mihai si Regina Ana au sĂŁdit un brad, ca o mĂŁrturie a trecerii lor prin oras. Regina Ana a avut amabilitatea sĂŁ dea o scurtĂŁ declaratie ĂŽn exclusivitate Monitorului de Neamt: „Am descoperit cĂŁ aveti niste locuri minunate si astĂŁzi am vĂŁzut pentru prima oarĂŁ locurile unde sotul meu si-a petrecut multe vacante. Aveti un oras frumos, cu oameni care pe mine cel putin m-au coplesit prin primirea care mi-au fĂŁcut-o. Le multumesc!“. În ĂŽmbulzeala iscatĂŁ ĂŽn sediul primĂŁriei a avut loc si un eveniment hazliu: un operator prea zelos a spart un geam, iesind cu camera prin el, ĂŽn momentul ĂŽn care regele se afla ĂŽn balcon. În jurul orei 17.30 coloana oficialĂŁ a plecat din Bicaz spre TĂŽrgu Neamt. Pe tot parcursul zilei, Politia a reusit sĂŁ asigure buna desfĂŁsurare a ĂŽntregii vizite, dovada atentiei cu care a tratat vizita fostului suveran fiind faptul cĂŁ actiunile de protectie si pazĂŁ au fost coordonate la fata locului de cĂŁtre inspectorul sef al Politiei Neamt, colonelul Mihai Fluierasu.

Mihai I s-a ĂŽntĂŽlnit cu pĂŁrintele Cleopa

Vineri seara, coloana oficialĂŁ a ajuns la MĂŁnĂŁstirea Neamt cu ĂŽntĂŽrziere, ĂŽn jurul orei 19, ĂŽn aclamatiile celor 300 de persoane prezente. Primarul comunei VĂŽnĂŁtori Neamt, Neculai UrzicĂŁ, l-a primit cu pĂŽine si cu sare, ĂŽn timp ce clopotele mĂŁnĂŁstirii sunau a sĂŁrbĂŁtoare. Un sobor de sapte cĂŁlugĂŁri, condus de Irineu Chiorbeja, a intonat „Hristos a ĂŽnviat!“, invitĂŽndu-l pe Regele Mihai sĂŁ intre ĂŽn bisericĂŁ. Staretul si-a exprimat bucuria fatĂŁ de acest moment istoric care precede sĂŁrbĂŁtorirea a 500 de ani de la ctitorirea bisericii mĂŁnĂŁstirii de cĂŁtre Stefan cel Mare. Familia regalĂŁ s-a ĂŽnchinat la icoana fĂŁcĂŁtoare de minuni a Maicii Domnului si la racla cu osemintele SfĂŽntului Ioan Iacob de la Neamt (descoperite ĂŽn urmĂŁ cu 11 ani), dupĂŁ care i-a fost prezentatĂŁ o colectie de cĂŁrti rare, arhivate si depozitate aici de G.T. Kirileanu, care a fost arhivar regal. Ziua s-a ĂŽncheiat cu cina luatĂŁ la stĂŁretie, unde suita regalĂŁ a si ĂŽnnoptat. SĂŽmbĂŁtĂŁ, 3 mai, au fost vizitate mĂŁnĂŁstirile Secu si SihĂŁstria, regele a avut o ĂŽntĂŽlnire cu pĂŁrintele Cleopa, dupĂŁ care a revenit la Centrul ecumenic de la DurĂŁu, unde s-a servit si prĂŽnzul. Ultima oprire a coloanei oficiale, ĂŽnainte de a intra pe teritoriul judetului Iasi, a fost ĂŽn TĂŽrgu Neamt, unde a fost asteptat de circa 100 de oameni. În jurul orei 16,45 regele si regina si-au fĂŁcut aparitia ĂŽn aclamatiile multimii care striga: „TrĂŁiascĂŁ regele nostru!“, „Bine venit, Majestate!“, „Regele Mihai! Regina Ana!“, „SĂŁ mai veniti la noi!“. Primarul orasului, Serafim Lungu, l-a primit cu pĂŽine si sare ĂŽn fata Casei Culturii Ion CreangĂŁ, adresĂŽnd salutul de bun venit ĂŽn mijlocul locuitorilor urbei de la poalele CetĂŁteii. Artistul popular Nicolae Popa, din TĂŽrpesti, cunoscut creator de artĂŁ popularĂŁ, si-a manifestat bucuria si l-a invitat pe Mihai I sĂŁ viziteze muzeul de la TĂŽrpesti. Nicolae Popa a amintit de semnificatia mormĂŽntului vĂŽnĂŁtorilor de munte, al cĂŁror detasament era condus de Ferdinand, tatĂŁl Regelui Mihai. Un moment surprizĂŁ l-a constituit prezenta Lucretiei Vatzana din TĂŽrgu Neamt, fostĂŁ secretarĂŁ a maresalului Antonescu, cu decenii ĂŽn urmĂŁ: „Majestate, cred cĂŁ nu ati venit numai pentru moment, cred cĂŁ ati venit sĂŁ rĂŁmĂŽneti. Nu stiu dacĂŁ vĂŁ mai amintiti, ne-am cunoscut demult. Am 90 de ani, ceea ce ĂŽnseamnĂŁ cĂŁ am trecut prin istorie“. Regele a fost invitat sĂŁ viziteze expozitia de artĂŁ religioasĂŁ, deschisĂŁ cu prilejul SĂŁrbĂŁtorilor Pastelui si sĂŁ semneze ĂŽn Cartea de Onoare a primĂŁriei orasului si ĂŽn cea a Casei Culturii. Grupul SezĂŁtoarea din VĂŽnĂŁtori Neamt, condus de Mihai Iatisin, a impresionat familia regalĂŁ prin cĂŽntecele interpretate. Regele si-a sters o lacrimĂŁ la auzul unei balade populare despre Stefan cel Mare. La iesire presedintele CDR TĂŽrgu Neamt, Constantin Oprisan, i-a sĂŁrutat mĂŽna si a spus: „SĂŁ ne trĂŁiti, MĂŁria Ta!“. Veteranul de rĂŁzboi Ion Tulan i-a amintit regelui Mihai: „Noi sĂŽntem un contingent din perioada 1927-1928. V-am cĂŽntat «TrĂŁiascĂŁ regele» cĂŽnd ati venit la MĂŁnĂŁstiea Neamt, dupĂŁ ĂŽncoronare“. Majestatea sa a multumit pentru primirea fĂŁcutĂŁ: „MĂŁ bucur cĂŁ sĂŽnt ĂŽn mijlocul vostru. Este foarte multĂŁ vreme de cĂŽnd nu am mai putut trece prin aceste locuri. VĂŁ multumesc pentru primirea aceasta si vĂŁ urez numai bucurii si toate cele bune“. O surprizĂŁ pentru familia regalĂŁ a fost gestul unor copii ĂŽmbrĂŁcati ĂŽn costume populare, care au blocat calea pentru un moment, nelĂŁsĂŽndu-i sĂŁ treacĂŁ si scandĂŽnd: „Regele Mihai! Regina Ana!“.



Trei zile de doliu national

Reamintim cĂŁ Regele Mihai I a ĂŽncetat din viatĂŁ la vĂŽrsta de 96 de ani,. pe 5 decembrie, la ora 13, la resedinta din Elvetia. Aducerea ĂŽn tarĂŁ, cu o aeronavĂŁ a Armatei, a trupul neĂŽnsufletit va avea loc pe 13 decembrie si va fi depus ĂŽn holul de onoare al Castelului Peles, iar apoi pentru douĂŁ zile ĂŽn Sala Tronului, la Palatul Regal din Calea Victoriei. Slujba de ĂŽnmormĂŽntare va avea loc la Catedrala PatriarhalĂŁ, iar ĂŽnmormĂŽntarea la Curtea de Arges, pe 16 decembrie, ĂŽn Noua CatedralĂŁ ArhiepiscopalĂŁ si RegalĂŁ. Decesul suveranului a determinat guvernul sĂŁ decidĂŁ intituirea a trei zile de doliu national, pe 14, 15 si 16 decembrie. Grav bolnav (leucemie cronicĂŁ), Mihai I a decis sĂŁ se retragĂŁ din viata publicĂŁ pe 2 martie 2016, ĂŽn favoarea fiicei sale, Principesa Margareta, Custodele Coroanei. Sotia regelui, Regina Ana a decedat pe 1 august 2016, la vĂŽrsta de 92 de ani. Mihai I, nĂŁscut la 25 octombrie 1921, la Sinaia, print de Hohenzollern, este fiul Regelui Carol al II-lea si a printesei Elena. A fost suveran al României ĂŽntre 20 iulie 1927 - 8 iunie 1930 si ĂŽntre 6 septembrie 1940 - 30 decembrie 1947. StrĂŁ-strĂŁnepot al Reginei Victoria a Marii Britanii si vĂŁr de gradul trei al Reginei Elisabeta a II-a, Mihai a devenit pentru prima datĂŁ Rege dupĂŁ moartea bunicului Ferdinand, ĂŽn urma renuntĂŁrii la tron a lui Carol al II-lea, ĂŽn decembrie 1925, care plecase din tarĂŁ ĂŽmpreunĂŁ cu amanta sa, Elena Lupescu. Detronat de tatĂŁl sĂŁu, dupĂŁ doar trei ani de domnie sub RegentĂŁ, a reprimit coroana dupĂŁ abdicarea lui Carol al II-lea, domnind peste regimul pro-german al maresalului Ion Antonescu. O regentĂŁ a functionat datoritĂŁ vĂŽrstei de 6 ani a regelui Mihai, dar ĂŽn 1930 Carol al II-lea brusc s-a ĂŽntors ĂŽn tarĂŁ la invitatia unor politicieni, fiind proclamat Rege de Parlament si desemnĂŽndu-l pe Mihai drept urmas la tron cu titlul de „Mare Voievod de Alba-Iulia“. În septembrie 1940, guvernul lui Ion Antonescu a organizat o loviturĂŁ de stat, ĂŽndepĂŁrtĂŽndu-l pe Carol si proclamĂŽndu-l pe Mihai, Rege. În august 1944, pe mĂŁsurĂŁ ce Armata sovieticĂŁ se apropia de frontiera de est a României, Mihai s-a alĂŁturat politicienilor favorabili Aliatilor si la 23 august 1944 a organizat o loviturĂŁ de stat contra lui Antonescu, ordonĂŽnd arestarea acestuia. Într-o transmisie radiodifuzatĂŁ cĂŁtre natiune si armatĂŁ, Mihai a proclamat loialitatea României fatĂŁ de Aliati, a acceptat un pretins armistitiu oferit de acestia, a ordonat ĂŽncetarea focului contra Aliatilor si a declarat rĂŁzboi Germaniei. Acestea, ĂŽnsĂŁ, nu au ĂŽmpiedicat o ocupatie sovieticĂŁ rapidĂŁ si capturarea a circa 130.000 de soldati români, transportati ulterior ĂŽn Uniunea SovieticĂŁ, unde multi au pierit ĂŽn lagĂŁre. Unii istorici au considerat lovitura de stat drept o capitulare sau o predare neconditionatĂŁ. Totusi, se estimeazĂŁ cĂŁ lovitura de stat a scurtat rĂŁzboiul cu sase luni, salvĂŽnd sute de mii de vieti omenesti.