Memoria arhivei. Regele Mihai I la Piatra si Agapia
• în noiembrie 2006, fostul suveran era oaspetele Mãnãstirii Agapia, sãrbãtorindu-si acolo onomastica • înainte de a ajunge la lãcasul de cult, familia regalã a poposit la Piatra Neamt • aici, regele a fost întîmpinat de un fin de botez si de un camarad de rãzboi n
Odatã cu decesul ultimului rege al României, Mihai I, presa a fost invadatã de articole care-l au în centrul atentiei pe cel ce era, pînã pe 5 decembrie 2017, ultimul dintre fostii sefi de stat din Europa în viatã din perioada celui de-al Doilea Rãzboi Mondial. Comentariile, mai mult sau mai putin avizate, pe marginea subiectului au „curs“ si vor mai „curge“ în urmãtoarea perioadã, în unele vorbindu-se despre personalitatea regelui (unul interzis în propria tarã de comunisti si apoi, pentru o perioadã, de cei ajunsi la putere dupã 1989), despre familia sa, despre rolul lui în istoria României, deciziile luate, etc. ÃŽn editiile viitoare, cotidianul Monitorul va reda textele publicate cu ani în urmã, atunci cînd Regele Mihai a ajuns si prin judetul Neamt dupã 1990. De asemenea, vom publica si articolele în care relatam despre nemteni care au avut ocazia sã-l întîlneascã pe fostul suveran român. Facem o cuvenitã precizare, spunînd cã regele ajungea pentru prima datã în Neamt dupã plecarea din tarã (30 decembrie 1947) pe 7 si 8 noiembrie 2006 si nu pe 2 si 3 mai 2007, asa cum a apãrut în editia din 8 decembrie 20017 a Monitorului.
Regele Mihai, asteptat în Neamt cu crini imperiali
Asadar, pe 7 noiembrie 2007, Regele Mihai, însotit de Regina Ana si Principesa Margareta, ajungeau la 17. 45, la Piatra Neamt. S-au oprit mai întîi la Prefecturã, acolo unde au fost întîmpinati de prefectul Toader Mocanu, functionari din institutie, sefi de servicii si, spre surprinderea celor prezenti, de un fin al suveranului, pe care l-a botezat pe 9 aprilie 1939 si de un camarad de rãzboi, în vîrstã de 79 de ani. Fãrã ca în fata Prefecturii sã se desfãsoare o masã de forte politienesti, cu putin înainte de ora 18, autoturismul BMW a parcat în fata institutiei. De la volanul limuzinei a coborît însusi regele, care a avut-o în dreapta pe Regina Ana. A coborît usor din masinã si a primit patru buchete de flori. Flori a primit si regina, dupã care, însotiti de Principesa Margareta, au intrat în Prefecturã, iar apoi în Cabinetul prefectului, unde au stat cîteva minute. Mediatizatã de ceva vreme, cînd regele a acceptat invitatia, vizita monarhului a fãcut vîlvã printre oameni si a adunat cîtiva nemteni care sînt legati sufleteste de el. ÃŽncã de la ora 15, cu ceasuri bune înainte de a ajunge regele la Prefecturã, în fata institutiei a apãrut inginerul Vasile Melinte, de loc din satul Soci, comuna Girov. Bãtrînul, în vîrstã de 79 de ani, a venit sã-l întîmpine pe Majestatea Sa Mihai I al României cu un buchet de crini imperiali. Era atît de emotionat, încît îi dãdeau lacrimile la gîndul cã-l va vedea, dupã zeci de ani, pe camaradul sãu de rãzboi: „Am venit aici sã-l primesc pe Majestatea Sa, Regele Mihai I al României. Nici nu vã pot spune cît sînt de emotionat. Nu-mi vine sã cred cã apuc ziua aceasta. Am citit în ziare cã e pentru prima datã cînd îsi serbeazã ziua numelui în afara Palatului Elisabeta. E lucru mare pentru noi. E o mare cinste pentru Piatra Neamt, pentru Moldova, cã regele a acceptat sã vinã întîi aici. L-am cunoscut prima datã în spatele frontului, la Rãzboieni. Apoi am fost camarazi de rãzboi si la Bicaz“. Gîtuit de emotie, inginerului pensionar i se umezeau ochii. ÃŽn asteptarea comaradului de arme, Vasile Melinte s-a gãtit de sãrbãtoare, fiind îmbrãcat „la patru ace“. Desi voia sã parã stãpîn pe situatie, tremurul crinilor albi, care împrãstiau mirosuri îmbãtãtoare în aerul rece al serii de noiembrie, trãda zbuciumul interior. Cînd a vãzut cã se apropie coloana oficialã, s-a asezat în fata celor care îl asteptau pe rege. A sta cîteva clipe pentru ca Majestatea Sa sã ocoleascã masina, dupã care i-a dat florile. Nu i-a spus cã s-au cunoscut în urmã cu zeci de ani. A vorbit rãspicat, spunîndu-i cã e un veteran. Apoi a strigat: „Trãiascã Regele! Trãiascã monarhia! Pentru mine existã un Dumnezeu în cer si un rege pe pãmînt!“
Regele, „domnie“ la Agapia
8 noiembrie 2006, ziua Sfintilor Mihail si Gavril, a fost una specialã pentru mii de oameni din Neamt si nu numai, pentru autoritãti si comunitatea din Agapia. Vestea cã la mãnãstire va ajunge familia regalã a adunat multe sute de oameni. Familia regalã a ajuns cu putin înainte de ora zece. Autoritãtile locale s-au pregãtit din timp, astfel cã toate aleile din incinta mãnãstirii erau împodobite cu crengute de brad, peste care fuseserã presãrate flori de toamnã. ÃŽnaltii oaspeti au fost primiti de copiii de la scolile Agapia si Filioara, care i-au întîmpinat cu pîine si sare. Dat fiind faptul cã regele este un mare iubitor al traditiilor, pîinea si sarea au fost asezate pe stergare fãcute la rãzboaie de tesut, fiindu-le oferite de elevii Rãzvan Mosneagu, Brîndusa Cucos, Elena Ionitã, Ana Maria Aanei si Stefan Mosneagu. Nici ceilalti elevi din cele douã scoli, circa 280 la numãr, nu au fost indiferenti fatã de vizita regelui. Ei au venit îmbrãcati în costume nationale si s-au asezat de o parte si de alta a aleii care era acoperitã cu rãmurele de brad si crizanteme rosii, cafenii si galbene. Copiii au fost coordonati de profesoarele Elvira Airinei, Draga Ardeleanu si directoarea Elena Ilea. Dupã ce a trecut pe lîngã copii, Majestatea Sa a intrat în mãnãstire, unde pînã la ora 11. 30 a participat la slujba religioasã. Datã fiind prezenta distinsilor oaspeti, slujba a fost oficiatã de IPS Daniel, Mitropolitul Moldovei si Bucovinei. La sfîrsitul ceremonialului religios, corul de fete de la Seminarul Teologic, împreunã cu preotii care au slujit si oamenii participanti la slujbã i-au cîntat regelul „Multi ani trãiascã!“, cu ocazia zilei onomastice. Urmãriti îndeaproape de sepepisti, simpatizantii regelui s-au încolonat si în balconul Muzelui Nicolae Grigorescu i-au strîns mîna si i-au adresat traditionala urare „La multi ani!“. Suveranul a smuls de douã ori ropote de aplauze, cînd a salutat poporul din curtea mãnãstirii. Conform programului, de la ora 12. 30, membrii Casei Regale, însotiti de apropiati, prefecti din sase judete, mitropolitul Daniel, primarul de Agapia, prefectul Toader Mocanu si stareta Mãnãstirii Agapia au luat prînzul. ÃŽntrucît totul s-a petrecut într-o zi de miercuri, mîncãrurile servite au fost de post si pe bazã de peste.
Oameni de toate vîrstele au venit sã-l vadã pe rege
Aglomeratia din curtea Mãnãstirii Agapia a fost una de zile mari. ÃŽn bisericã, dupã intrarea regelui, nu era loc sã arunci un ac. „E prea mult ce ni-i dat nouã sã vedem astãzi aici. De ani de zile mi-am dorit sã-l vãd pe rege. Stiu din experienta mea proprie, din ce mi-au povestit pãrintii, din ce-am mai auzit de la cunoscuti despre cum a fost pe vremea regelui. Noi, acum, nu mai însemnãm mare lucru pentru el. Sîntem niste oameni care am venit sã-l vedem. Poate îi tresare inima cînd vede cîte un bãtrîn, veteran, despre care gîndeste cã l-ar mai fi putut vedea în tineretea lui. Din pãcate, acesti bãtrîni, pe care tinerii din ziua de azi nu dau doi bani, au luptat pentru pãmîntul românesc, si-au riscat viata. Ar merita mai mult respect, dar, din pãcate, desi au mai rãmas veterani cît sã-i numeri pe degete, ei nu se bucurã de nici o apreciere din partea celor din jur“, a spus un sãtean din Agapia. Lîngã el, o femeie venitã sã-l vadã pe rege, a completat: „N-au nici un sprijin veteranii în ziua de azi. Primesc cîtiva bãnuti, nici de pîine nu le ajung, si atîta tot. Se plîng cei tineri cã-i tin în cîrcã, dar nimeni nu analizeazã cît au fãcut ei pentru tãrisoara asta“. ÃŽn ciuda înghesuielii la care se astepta toatã lumea, la Mãnãstirea Agapia, în curte, erau oameni de toate vîrstele. Erau si copilasi de un an, purtati de pãrinti pe umeri, dar si bãtrîni care abia îsi puteau tîrî picioarele. Spre bucuria tuturor, vremea a fost superbã. A fost soare, a fost cald, iar cei prezenti, dupã 12. 30 s-au retras care pe unde au putut: unii au stat la masã cu regele, altii la masa asiguratã de Prefectura Neamt, oamenii din sat au fost invitati la praznic la mãnãstire, dar cei mai multi au mers pe la casele lor, acolo unde i-au asteptat bucate alese, gãtite de Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril. Seara de ieri a fost una specialã, prefectul Toader Mocanu oferind o receptie oficialã în onoarea Regele Mihai I, la Seminarul Teologic de la Mãnãstirea Neamt. Cu aceastã ocazie, regele, sotia sa si principesa Margareta au primit cadouri constînd într-o cuverturã românescã, o fatã de masã cu tot cu servetele, ornamente de pus pe pereti realizate de copii cu dizabilitãti si o distinctie, pe care erau trecute felicitãrile adresate Majestãtii Sale cu ocazia zilei numelui si, dedesubt, era scris numele prefectului Toader Mocanu. Principesa Margareta nu a fost însotitã de principele Radu întrucît acesta, în calitate de reprezenatnt special al Guvernului, era plecat într-o vizitã oficialã în China.
Peste 100 de personalitãti din Europa vin la funeralii
Reamintim cã Regele Mihai I a încetat din viatã la vîrsta de 96 de ani, . pe 5 decembrie, la ora 13, la resedinta din Elvetia. Aducerea în tarã, cu o aeronavã a Armatei, a trupul neînsufletit va avea loc pe 13 decembrie si va fi depus în holul de onoare al Castelului Peles, iar apoi pentru douã zile în Sala Tronului, la Palatul Regal din Calea Victoriei. Slujba de înmormîntare va avea loc la Catedrala Patriarhalã, iar înmormîntarea la Curtea de Arges, pe 16 decembrie, în Noua Catedralã Arhiepiscopalã si Regalã. Aducerea în tarã a regelui dupã 8 zile de la deces a fost explicatã de avocatul Casei Regale prin aceea cã sînt foarte multe formalitãti care trebuie îndeplinite, cerute de statul elvetian. ÃŽntre timp, familia regalã face pregãtiri pentru funeraliile din România, iar peste 100 de personalitãti din Europa si-au anuntat prezenta. ÃŽn tarã s-a decis intituirea a trei zile de doliu national, pe 14, 15 si 16 decembrie. Grav bolnav, Mihai I a decis sã se retragã din viata publicã pe 2 martie 2016, în favoarea fiicei sale, Principesa Margareta, Custodele Coroanei. Sotia regelui, Regina Ana, a decedat pe 1 august 2016, la 92 de ani. Mihai I, nãscut la 25 octombrie 1921, la Sinaia, print de Hohenzollern, este fiul Regelui Carol al II-lea si a printesei Elena. A fost suveran al României între 20 iulie 1927 - 8 iunie 1930 si între 6 septembrie 1940 - 30 decembrie 1947. Strã-strãnepot al Reginei Victoria a Marii Britanii si vãr de gradul trei al Reginei Elisabeta a II-a, Mihai a devenit pentru prima datã Rege dupã moartea bunicului Ferdinand, în urma renuntãrii la tron a lui Carol al II-lea. Detronat de tatãl sãu, dupã doar trei ani de domnie sub Regentã, a reprimit coroana dupã abdicarea lui Carol al II-lea, domnind peste regimul pro-german al maresalului Ion Antonescu. O regentã a functionat datoritã vîrstei de 6 ani a regelui Mihai, dar în 1930 Carol al II-lea brusc s-a întors în tarã la invitatia unor politicieni, fiind proclamat Rege de Parlament si desemnîndu-l pe Mihai drept urmas la tron cu titlul de „Mare Voievod de Alba-Iulia“. ÃŽn septembrie 1940, guvernul lui Ion Antonescu a organizat o loviturã de stat, îndepãrtîndu-l pe Carol si proclamîndu-l pe Mihai, Rege. ÃŽn august 1944, Mihai s-a alãturat politicienilor favorabili Aliatilor si la 23 august 1944 a organizat o loviturã de stat contra lui Antonescu, ordonînd arestarea acestuia.
|
Autentificare
