AmplĂŁ descindere a mascatilor ĂŽn Piatra

• are loc o nouĂŁ editie a Festivalului de datini si obiceiuri de iarnĂŁ Steaua sus rĂŁsare • asearĂŁ a avut loc prima parte, iar disearĂŁ va fi a doua •

Centrul pentru CulturĂŁ si Arte Carmen Saeculare a dat ieri, 27 decembrie, startul celei de-a XLIX-a editie a Festivalului de Datini si Obiceiuri Steaua sus rĂŁsare, manifestare care se ĂŽncadreazĂŁ ĂŽn programul TĂŽrgului de CrĂŁciun la Neamt. Ca ĂŽn fiecare an, la Piatra Neamt, s-au reunit unele dintre cele mai spectaculoase formatii de datini si obiceiuri din judet si din tarĂŁ. Cetele de colindĂŁtori, urĂŁtori si mascati si-au ĂŽntĂŽmpinat publicul cu frumusetea colindelor, a plugusorului si a sorcovei, dar si cu jocul arhaic al caprei, ursului si cerbului, ĂŽn acest ceremonial simbolic al vietii si al mortii, ĂŽn care masca trece granitele si reuneste lumea de aici cu cea de dincolo, iar timpul moare doar pentru a putea renaste. Anul acesta, „spectacolul“ mortii anului vechi si al renasterii celui nou va fi adus pe strĂŁzile din oras si pe scena de la Platoul Curtii Domnesti de formatii venite de peste granitĂŁ, din diverse judete si de grupuri nemtene. În prima zi a festivalului au putut fi urmĂŁrite evolutiile formatiilor Cununa SomesanĂŁ (Maieru, Bistrita NĂŁsĂŁud), Ansamblul folcloric aromân Dor (Sarighiol, Tulcea), Alaiul de datini si obiceiuri Farcasa, Izvoarele Borcutului Borca, Alaiul de la PĂŽncesti, SumĂŁnarii din Trifesti, Ansamblul Mugurasii MĂŁrginenilor, alaiurile de datini si obiceiuri din BĂŁltĂŁtesti, GĂŽrcina, Timisesti, Urecheni si Ansamblul FloricicĂŁ de la munte al Centrului Carmen Saeculare. Ieri, de la ora 16, a avut loc traditionala paradĂŁ a formatiilor, care se au strĂŁbĂŁtut parte din oras pe traseul Teatrul Tineretului - Casa de CulturĂŁ - Muzeul de Istorie - Hotel CeahlĂŁu - Teatrul Tineretului. Apoi, pe scena amplasatĂŁ pe Platoul Curtii Domnesti a urmat un spectacol extraordinar al mĂŁstilor si al obiceiurilor traditionale din vremea sĂŁrbĂŁtorilor de iarnĂŁ. AstĂŁzi, ĂŽn a doua zi a festivalului, vor putea fi vĂŁzuti CĂŁiutii de la Mihoreni (CernĂŁuti, Ucraina), Ansamblul ChiscĂŁrenii si Mostenitorii (Republica Moldova), Ansamblul Cununa SomesanĂŁ, Ansamblul Dor, Ansamblul Cerbul de la Helesteni (Iasi), Ursii de la AsĂŁu (BacĂŁu), Ansamblul de Datini Capra de la MĂŁlini si Grupul Folcloric Bogdana din BogdĂŁnesti (ambele din Suceava), Ansamblul de datini si obiceiuri de iarnĂŁ din Tudora (Botosani), alaiurile de datini si obiceiuri din Agapia, Roznovenii, Ansamblul Ozana TĂŽrgu Neamt si Ansamblul FloricicĂŁ de la munte. Si astĂŁzi va avea loc o paradĂŁ pe acelasi traseu din Piatra Neamt si un spectacol la Curtea DomneascĂŁ.

CĂŽte ceva despre participanti

Ansamblul folcloric aromân de cîntece si dansuri Dor, din Sarighiol de Deal, Tulcea, a fost înfiintat acum 38 de ani si este format din 40 de tineri entuziasti, dansatori, solisti vocali si instrumentisti. Conducãtorul grupului, Dumitru Caimacan Popescu, profesor drd. inginer si director de scoalã, s-a identificat cu visele si aspiratiile noului colectiv. Personalitãti în domeniu au apreciat elogios, în decursul anilor, interpretarea artisticã si autenticitatea ansamblului în spectacole sau festivaluri judetene, nationale si internationale. Între 2013 si 2015, ansamblul a sustinut peste 80 spectacole, obtinînd Marele Premiu - Trofeul Regele Brazilor, la Festivalul International de Folclor de la Bistrita-Nãsãud si Marele Premiu la Festivalul Serbãrile Deltei de la Sulina. Originea jocului ursului la Asãu se pierde mult în timp. În anii '60, Gavrilã Nicodim organizator cunoscut al cetei de ursi, a adus pentru întâia datã bãtaia cu douã ciocãnele la o tobã mai mare, obicei copiat de la niste prieteni din Dãrmãnesti. Bãtaia ritmicã, specificã Asãului, este creatia lui, rãmânând unicã si reprezentativã. Gavrilã Nicodim a strâns pentru prima datã mai multe piei de urs - opt - si a avut ideea jocului ursului pe par, joc mostenit si azi de asãuani, devenit specific comunei. În prezent, fiul acestuia, Daniel Nicodim, încearcã sã ducã mai departe traditia mostenitã de la tatãl sãu, ajungând sã strângã un numãr impresionant de oameni - 60. Înfiintat în 1971, Ansamblul folcloric Floricicã de la munte, s-a consacrat, în timp, ca unul dintre cei mai importanti pãstrãtori de culturã traditionalã româneascã. De patru decenii, ansamblul cutreierã Europa, ducînd cu el frumusetea dansurilor, cântecelor si a costumelor populare românesti. În palmares se aflã distinctii obtinute la manifestãri prestigioase din tarã si din Europa: Festivalul International de Folclor de la Reims (Franta), Festivalul de Folclor de la Zakopane (Polonia), festivalurile de la Zavet si Lovec (Bulgaria), Festivalul de la Krakowia (Polonia), Festivalul Internationalde la Kikinda (Serbia), Festivalul de la Champtoce (Franta), Festivalul de la Quartu Sant'Elena (Sardinia), Festivalul Olympus (Katerini, Grecia) sau cel de la Adapazari (Turcia).