Monitorul de Neamt si Roman ziar cotidian din judetul Neamt
 Ultimele StiriStiri azi    Arhiva de stiriArhiva    CĂŁutare articol Ăźn arhivaCĂŁutare    Anunturi de Mica Publicitate NeamtAnunturi    Forum de discutiiForum    Redactia Monitorul de Neamt si RomanRedactia  
AutentificareAutentificare / Înregistrare 
MISCAREA LEGIONARA versus FRANCMASONERIA SI COMUNISMUL (2-5)
Pagina de start a forumului Monitorul de Neamt // Politica si delicatese Crează un subiect nou   Răspunde la subiect
Subiectul anterior :: Subiectul următor  
Autor Mesaj
adelin_antonescu



Data înscrierii: 24/Dec/2006
Mesaje: 5

MesajTrimis: Duminică, 24 Dec 2006 12:45    Titlul subiectului: MISCAREA LEGIONARA versus FRANCMASONERIA SI COMUNISMUL (2-5) Răspunde cu citat (quote)
Dar în ce consistă atât de specialul caracter al acestui ordin? „Conducerea supremă a francmasoneriei universale o deține Ordinul internațional B’nai B’rith26 cu sediul la Chicago, împreună cu formațiile secrete ascendente, B’nai Mosche, B’nai Israel, B’nai Zion, dominate ocult la rândul lor de acei misterioși Înțelepți ai Sionului”27, afirmă Florin Becescu.

26 Unii autori uzitează forma «B’nai», alții preferă «B’nei». Însă, în oricare dintre cele două maniere l-am găsi scris: este unul și același cuvânt.

27 Florin Becescu, Franc-Masoneria. Crimă-Spionaj-Anarhie, Editura Ziarului «Porunca Vremii», București, 1936, pag. 13

Așa o fi?

Aici publicația evreiască Israelite of America, privitor la întreaga Francmasonerie, nu numai strict la B’nai B’rith, consemnează: „Francmasoneria este o organizație evreiască, a cărei istorie, grade, simboluri și parole convenționale sunt evreiești de la început până la sfârșit”28.

28 Israelite of America, 3 august 1866, apud Obiectiv Legionar, An II, nr. 1(7), ianuarie 2004, pag. 14, [O.L. 1(7)]

Iar Jean Bidegain, într-un discurs ținut în fața Marelui Orient al Franței, adaugă: „Evreii, atât de remarcabili prin instinctul lor de dominație și prin știința lor de a guverna, au creat Franc-Masoneria ca să înroleze într-însa oameni care, neaparținând neamului lor, se angajează totuși să-i ajute în faptele lor, să colaboreze cu ei la stabilirea domniei lui Israel printre oameni”29.

29 din discursul lui Jean Bidegain în fața Marelui Orient al Franței, 1905, în [O.L. 1(7)], pag. 14

Și-atunci când îmi vei replica cum că Hitler a scos Masoneria în afara legii – căutând, prin aceasta, să-mi sugerezi că și dacă a fost cumva mason, la un moment dat s-a răzvrătit împotriva Masoneriei –, te voi invita să reflectezi asupra următorului pasaj din Iluștri francmasoni: „În 1944, D. Ruggenborg nota: «...cred că Mussolini și Hitler sunt două exemple potrivite pentru faptul că asemenea personaje, aparent împotriva Francmasoneriei, ar trebui analizate cu mai multă atenție.»”30.Hitler, „a fost inițiat în 1922, într-o lojă din München. A fost creația francmasonilor din Vest(Wink. Hitler a apărat interesele Francmasoneriei și pe unii dintre frați, care, ulterior, au ocupat poziții influente în Parlamentul Național Socialist German”31.

30 Emilian M. Dobrescu, Iluștri francmasoni, Editura Nemira, București, 1999, pag. 83
31 ibidem, pag. 79

„D. Ruggenborg relatează cum Mussolini a interzis nu Francmasoneria din care făceau parte și fasciști, ci doar «direcția romană» a Marelui Orient de Italia(Wink, sporind astfel influența în Italia a Marii Loji Unite de Anglia”32.

32 ibidem, pag. 83

Bun, fie chiar și-așa: Masoneria anexă a iudaismului, Hitler mason și, implicit, subordonat puterii iudaice.
Totuși, cum ar fi putut, fie și numai o singură clipă, unor decidenți evrei, să le treacă prin minte gândul de-a ordona uciderea unor membri ai propriei lor etnii, și încă în proporții de genocid?
Mai ales, dată fiind admirabila solidaritate intraetnică, specifică, poate în cel mai înalt grad cu putință, tocmai Neamului Evreiesc.

Studiul Degenerarea Rasei Jidănești33, al doctorului Paulescu, schițează o posibilă pistă:
„Cuvântul degenerare (de la genus: gen), – când e aplicat la o rasă de oameni, – însemnează o alterație a caracterelor genului omenesc.
Adeseori, însă, cuvântul Gen e înlocuit în limbagiul științific, prin cuvântul Specie.
Sub influența unor cauze morbide – care provoacă leziuni, în sistemul nervos și mai ales în creer, – rasa degenerată își schimbă caracterele speciei umane.
Ea intră în domeniul Patologiei și se degradează din ce în ce, – prin diverse malformații și prin turburări în funcțiile organelor, – până ce ajunge, în cele din urmă, să fie compusă din schilozi, nebuni, epileptici, imbecili sau din monștrii idioți,...ce-s incapabili să se mai reproducă”34.

33«Jidănești» este termenul conținut de titlul cercetării respective; și sub care, evident cu modulațiile gramaticale de de rigoare, sunt desemnați Evreii ori de câte ori Nicolae Paulescu îi meționează în cuprinsul ei.

34 Nicolae C. Paulescu, Degenerarea Rasei Jidănești, București, 1928, pag. 11

„Degenerarea e expresia unor lesiuni atrofice sau malformațiuni localisate în anumite teritorii din scoarța creerului, – și care se transmit prin hereditate”35.
„Leziunile atrofice ale scoarței creerului, – ce sunt proprii degenerării, dau loc la tulburări în sensibilitate, – în motilitate, – în instincte, – și în voință”36.
„Anomaliile congenitale ale creerului dau naștere la tulburări în desvoltarea oaselor craniului, ale trunchiului și ale membrelor”37.

35 ibidem, pag. 17
36 ibidem, pag. 25
37 ibidem, pag. 20

„Degenerarea Jidanilor(Wink e datorită transmisiei hereditare a malformațiilor creierului”38.
„Talmudul [«expresia scrisă a Torei orale», cf. Alexandru Șafran, Israel și rădăcinile sale, pag. 49] impune Jidanilor, – ce-s degenerați prin hereditate, – o(Wink cauză de degenerare dintre cele mai eficace,...anume: Căsătoria numai între consângeni.
Această cauză își a arătat efectele degenerative funeste asupra Nobililor, din diverse Țări, cari se căsătoresc numai între ei”39.

38 ibidem, pag. 14
39 ibidem, pag. 15

Mărturisesc că, cel puțin pentru mine, e verosimil că perspectiva producerii unei astfel de catastrofe intraetnice nu l-ar putea lăsa indiferent pe nici un conducător etnic, indiferent al cărui Neam periclitat. Și că, în ultimă instanță dacă i-ar sta în putere, ar recurge, deși cu cea mai crâncenă strângere de inimă, la cel mai dramatic remediu: suprimări fizice de degenerați irecuperabil40.

40 Ceea ce însă nu pot crede, și, îndrăznesc să afirm că orice om cu minimă judecată de bun simț, nicidecum neapărat medic ori genetician, refuză și el să creadă, este altceva. Anume afirmația aceluiași doctor Paulescu, potrivit căreia întreaga etnie evreiască este degenerată: „Jidanii formează, în Omenire, o rasă, particulară, ce e degenerată”., ibidem, pag. 11
Am tot respectul pentru calitățile de cercetător ale savantului Paulescu, concretizate în multiple și profunde studii și descoperiri științifice, dar consider că a procedat total neonest când, prezentând fotografiile a doi Evrei retardați (vezi paginile 22 și 23 ale studiului citat), a extrapolat excepția, decretând-o regulă, și încă absolută.

Iar relativa nedezvoltare din anii ’30 a geneticii nu-l poate scuza.
Căci, acei Evrei despre care, în Spitalul, Coranul, Talmudul, Cahalul, Francmasoneria, afirmă tot el că sunt strategii ce diriguiesc Francmasoneria Mondială nu pot, firește, în nici un caz, să fie niște retardați.
Mai mult, atâția și-atâția Evrei obișnuiți, cu care oricine își intersectează curent pașii, sau chiar stă de vorbă, e evident că sunt normal constituiți.
Și ce să mai spun de un Lazăr Șăineanu (asistentul la catedră al lui Bogdan Petriceicu Hasdeu și autor al pertinentei cercetări de folclor Basmele Românilor), ori de un Moses Gaster (contemporan cu Mihail Eminescu și eminent etnolog)… Pot fi ei, oare, retardați?...

Mai mult, am sentimentul că Nicolae Paulescu operează cu o premisă falsă.
După părerea mea, exemplul pe care-l oferă drept analogie (al unor familii nobiliare de la [cenzurat]țile Europei Apusene) privește numai acele căsătorii între rude de sânge cuprinse între gradele I-IV rudenie (adică începând cu frate-soră și încheind cu veri primari).
Ori tot experiența geneticii statuează că dincolo de acest grad (adică deasupra lui) încrucișările între consângeni nu numai că n-aduc nici un prejudiciu descendenților, ci, dimpotrivă, le sunt benefice, conferindu-le acestora un plus de vigoare psihică și fizică.
Și îmi este imposibil să cred că un întreg popor se poate încrucișa numai frate-soră sau, în cazul cel mai puțin rău, văr primar-vară primară.
Că respectiva încrucișare distructivă poate fi practicată de un segment minoritar al etniei, mai consistent procentual – posibil (ținând cont de relatările Vechiului Testament) – la Evrei decât la alte Neamuri, îmi pare mult mai aproape de adevăr.

Iar în Stalin înclin a nu vedea deloc un «mare caz», o excepție. Însuși numele lui – Djugașvili – îmi dă o indicație neprețuită despre ”gruzinitatea” lui. Și presupun că, de asemenea, oricui a aflat ce-nseamnă tradus...
Așa că nu mă prea surpinde să aflu că „pe 27 septembrie 1944, la solicitarea sovieticilor generalul american Donovan punea la dispoziție lista completă cu personalul O.S.S. din Bulgaria, România, Cehoslovacia, Iugoslavia și din zonele ocupate de Armata Roșie. Din acel moment însă, toți partizanii din Europa de Est și din Balcani care avuseseră legături cu ofițeri O.S.S. au fost trecuți pe listele negre ale N.K.V.D. Ofițerii O.S.S. priveau neputincioși cum colegii lor de la N.K.V.D. suprimau pas cu pas opoziția la dominația comunistă din zonele eliberate de Armata Roșie”41.

41 Cristopher Andrew & Oleg Gordievski, K.G.B., Editura All, București, pag. 231, apud Nicolae Mitrică, Episoade dintr-un război nedeclarat, partea a VI-a, în Revista Francmasoneria. Dezvăluiri cutremurătoare, nr. 10/2003, pag. 22

Și-atunci citatul din Jewish Banker – „S-ar putea spune că Marxismul este cel mai înverșunat dușman al Capitalismului, care pentru noi e sfânt. Pentru simplul motiv că ei sunt poli opuși, ei ne dau nouă cei doi poli ai Pământului și ne permit să-i fim noi axa. Acești doi oponenți Bolșevismul și noi înșine ne găsim identificați în Internaționala. Acești doi oponenți, care constituie doctrina celor doi poli ai societății, se întâlnesc în unitatea de scop, care este reînnoirea societății de sus prin controlul avuției si de jos prin revoluție.”42– să fie oare o naivitate?...

42 Citat din Jewish Banker, de Comte de Saint-Aulaire din Geneve contra la Paix, Librarie Plan, Paris, 1936, apud [O.L. 1(7)], pag. 10

La fel și următorul, din The American Hebrew. Adică: „Revoluția din Rusia a fost produsul creierelor evreiești, a nemulțumirii evreilor, a planificării lor, al cărei scop este să creeze o nouă ordine în lume. Ceea ce a putut să fie realizat atât de bine în Rusia datorită creierelor evreiești, din cauza nemulțumirilor lor și prin planificarea lor, prin același efort intelectual și fizic va trebui să poată deveni o realitate și la scară mondială”43.

43 The American Hebrew, 20 septembrie 1920, apud [O.L. 1(7)], pag. 8

Sau poate chiar acesta, din The Jewish World...:„Marele ideal al iudaismului este ca întreaga lume să fie îmbibată cu învățătura iudaică, și apoi, într-o Fraternitate universală, a națiunilor – de fapt într-un mare iudaism – toate rasele și religiile individuale să dispară”44.

44 The Jewish World, 9 februarie 1883, apud [O.L. 1(7)], pag. 7

Adaug, mai mult din scrupulozitate, că în aceeași culegere biografică Iluștri francmasoni îl regăsești și pe Churcill, Sir Winston Leonard Spencer (pag. 55), alături de Roosevelt Franklin Delano (pag. 84), Washington George (pag. 85) sau Truman Harry S. (tot la pag. 85). Că sigla Statelor Unite ale Americii (pe care o poți vedea în format mare pe zidul Ambasadei S.U.A.) are deasupra (semnificație definită limpede de heraldică) capului vulturului steaua cu șase colțuri – a lui David –, formată din steluțe între care linia de unire trebuie trasă mental...

Pe tot acest fundal, Corneliu Zelea Codreanu45, nr. 1 în ierarhia legionară, referindu-se la România, susținea neclintit: „Jidănimea e comunistă, dar nu pentru «iubirea de oameni», ci numai din ură pentru Statul român, pe care numai prin triumful comunismului l-ar putea vedea doborât la pământ și pus sub călcâiul totalei stăpâniri jidănești. Triumful comunismului coincide cu visul iudaismului de a stăpâni și exploata popoarele creștine în virtutea teoriei «poporului ales», care stă la baza religiei jidănești”46.

45 Adică Românul care încă în 1922, făcuse public dovada deplină a calităților sale chiar militare de excepție, precum și, totodată, a hotărârii autoasumate de a prefera să fie el însuși ucis decât România să fie comunizată. Am, firește, în vedere, incredibila victorie pe care a repurtat-o împotriva grevei celor 5.000 de comuniști înarmați din curtea Atelierelor C.F.R. Nicolina din Iași. Victorie prin care a dejucat planul invadării în acel an a României de către trupe ale Armatei Roșii.

46 Corneliu Zelea Codreanu, Pentru legionari, vol. I, Editura Totul pentru Țară, Sibiu , 1936, pag. 370

„Triumful mișcării comuniste în România, ar însemna: (;)desființarea Bisericii, desființarea Familiei, desființarea proprietății individuale și desființarea libertății. Înseamnă, într-un cuvânt deposedarea noastră de ceea ce formează patrimoniul moral al omenirii și în același timp deposedarea de orice bunuri materiale, în favoarea profitorilor din umbră ai comunismului, care sunt Jidanii”47. „Iudaismul a ajuns la stăpânire în lume prin masonerie și în Rusia prin comunism48”49.

47 Corneliu Zelea Codreanu, Cărticica șefului de cuib. Manual al Gărzii de Fier, în Obiectiv Legionar, An I, nr. 4, octombrie 2003, pag. 26

48 Însă, nota bene, nici Codreanu, nici Legiunea, nu-i urau pe Evrei. Nici ca persoane individuale; și nici ca ființă vie colectivă – Neamul Evreiesc. După cum, tot astfel, nu urau nici un alt Neam.
Ei, ca orice organism viu și biologic normal, caracterizat adică prin sensibilitate și reactivitate, se ridicau împotriva acelor ATITUDINI evreiești pe care le considerau ca dăunătoare drepturilor legitime și intereselor vitale ale Neamului Românesc.
„Notabil este faptul – relevă Roxana Simionescu – că, spre deosebire de celelalte organizații naționaliste din Europa interbelică (croată, belgiană, maghiară, slovacă), Mișcarea Legionară nu a fost incriminată de Tribunalul de la Nürenberg”., Roxana Simionescu, Notă introductivă la Compendiul Doctrina Legionară. Prezentare concisă, Editura Lucman, București, 2003, pag. 17
Și nu a fost incriminată nu atât „datorită închiderii la Auschwitz a legionarilor care se refugiaseră în Germania”(Nicolae Mitrică, Episoade dintr-un război nedeclarat, partea a III-a, în Revista Francmasoneria. Dezvăluiri cutremurătoare, nr. 7/2003, pag. 9), ci, precum precizează Ion Varlam, mai cu seamă „pentru că Legiunea a afirmat clar în doctrina ei că oamenii nu se deosebesc prin culoare sau sânge, deci nu putea fi acuzată de rasism. Era împotriva evreilor ca reprezentând o religie distinctă, cu o morală distinctă și cu o mentalitate distinctă, deci un corp străin cu influență «alterantă» în sânul comunității naționale. Însă legionarii nu s-au legat de ei pe considerente rasiale, spunând că sunt genetic inferiori și așa mai departe”., Ion Varlam, Conspirarea deconspirării, pag. 333
Edificator în acest sens este că „la Congresul NSDAP (Partidul Național Socialist al Muncitorilor din Germania) din 1935(Wink conducătorul delegației române a fost Ion Moța, care avea un doctorat în filosofie, luat de altfel în Germania. Privitor la tezele rasiale, despre care s-a vorbit mult la această reuniune, Moța a răspuns, de la tribună, cu Hitler de față și vorbind cu patos (ceea ce l-a înfuriat foarte tare pe cancelarul german, care a cerut să nu mai fie niciodată invitat în Germania), spunând(Wink: «Rasismul este forma cea mai vulgară de materialism. Oamenii nu se deosebesc prin carne, sânge sau culoarea pielii. Ei se deosebesc prin spirit, adică prin creația, cultura și religia lor». Această idee, care a fost relevată în multe din articolele lui Moța, nu a înlesnit coexistența dintre legionari și naziști. De aceea există speculații că Ion Moța ar fi fost lichidat...”(ibidem, pag. 336, 337)

Cu nimic mai prejos ca valoare revelatorie: „Povestea cu cadavrele evreiești agățate în cârlige la Abator”.(Răzvan Codrescu, În căutarea Legiunii pierdute, pag. 15) Despre ea, Răzvan Codrescu dezvăluie: „Există o dezmințire semnată de mai tot personalul de atunci al Abatorului din București, expediată ziarelor Universul și Dreptatea, dar a cărei publicare a fost interzisă de cenzura antonesciană. Prof. dr. Radu Iftimovici a lămurit lucrurile cu claritate, cu citate, mărturii și fotocopii, în Expres Magazin nr.87, 25 martie 1992, sub titlul Spulberarea unei legende. Progromul de la Abator (material apărut și sub formă de broșură). Există în acest sens și o mărturie (mărturisire n.n.) făcută în închisoare de Petre Pandrea (atestată de Petre Țuțea, Dumitru Funda și Simion Ghinea), care a(Wink cercetat faptul la fața locului, din zel antilegionar («Pe atunci eram – obișnuia el să spună – un tovarăș de drum imbecil» al comuniștilor). Este inutil să adăugăm că niciodată nu s-a vorbit despre identitatea victimelor respective, nici despre ce s-a întâmplat cu ele (cu cadavrele n.n.)...(Wink Eugen Cristescu însuși i-a(Wink mărturisit lui Petre Pandrea contrafacerea din birourile Siguranței a fotografiei cu cadavrele de la Abator”. (ibidem, pag. 15, 16) Vezi, de asemenea, Radu Theodoru, A fost sau nu HOLOCAUST?, Editura Lucman, București, 2003 – Capitolul Rebeliunea Legionară. Minciuna progromului de la București. Sfruntata minciună a cadavrelor de la Abator, pag. 198-212.

49 idem, Pentru legionari, pag. 73

Cât de dezirabil mai puteau fi el – Codreanu – și, implicit, Mișcarea Legionară, puternicilor lumii? Comuniști, masoni, nu importă.
Apropo, în legătură cu eventualitatea posibilității de a i se permite creștinismului existența în Masonerie, găsești în lucrarea Ordinul Masonic Român precizarea:
- „aprilie 1929: gr. 30, Octavian Goga militează pentru fondarea Blocului creștin francmasonic.
- «d. Octavian Goga, care deși este mason, habar n-are de rostul francmasoneriei, căci și-a permis să vorbească în lojă despre creștinism – greșeală ce masonii ce masonii nu îi vor ierta niciodată. D[omnul] Goga a mers așa de departe cu naivitatea sa, încât a propus ca Loja Națională să se numească Loja Creștin-Națională.»(V.Trifu, 1932)”50

50 Horia Nestorescu Bălcești, Ordinul Masonic Român, pag. 344

Iar Nichifor Crainic, în Ortodoxism și Masonerie, exprimându-se asupra motivului prezenței Bibliei ca obiect ritualic în anumite loji, comentează:
„Francmasonii români de rit scoțian(Wink zic: «Noi nu suntem împotriva ortodoxiei cum sunt cei de la Marele Orient. Noi admitem Biblia. Noi jurăm pe Biblie».
Ce e adevărat din toate astea?
Masoneria, fie scoțiană, fie cealaltă, e un fel de religie deandoaselea. Ea are temple, un cult organizat cu diferite ritualuri și o serie de obiecte simbolice. Între aceste obiecte simbolice, masoneria scoțiană admite și Biblia. Ce înseamnă aceasta? Că masoneria admite doctrina cuprinsă în Biblie? În cazul acesta ea n-ar fi decât o sectă religioasă ca multe secte născute din creștinism. Dar nu! Biblia în masonism are cu totul altă semnificație. Să consultăm cartea domnului Eugen Lannhoff. «Biblia, raportorul și compasul» – zice dânsul – «sunt cele trei mari lumini ale masoneriei».
«Biblia, lumina de deasupra noastră, NU CA AUTORITATE DOGMATICĂ, ci ca expresie a credinței într-o ordine morală universală!»
Adică un simplu simbol, ca raportorul, «lumina din noi» și ca compasul, «lumina din jurul nostru». Prin urmare, în masonerie Biblia joacă un rol de simbol exact ca oricare alt obiect, de pildă compasul și raportorul. În locul ei ar putea și o strachină să însemne acelaș simbol, fiindcă sensul simbolic nu se leagă de autoritatea dogmatică a Bibliei! Dar ce mai înseamnă Biblia dacă o despoi de autoritatea dogmatică a doctrinei revelate? Nu e vorba aici de o supremă batjocură ce se aduce divinei cărți, reducând-o la sensul pe care îl pot avea un șorț, o mistrie, sau un compas?”(Nichifor Crainic, Ortodoxism și Masonerie, în Ioan M. Mareș, Francmasoneria în filmul «Ecaterina Teodoroiu», 1933, pag. 54, 55)
Cât despre autoprezentarea ca deiste a unora dintre loji, același Nichifor Crainic, notează:
„Nu există o separație între cele două masonerii: cea scoțiană și cea a Marelui Orient. Ele lucrează mână în mână. Numai că cea scoțiană se mărturisește deistă. Aceasta nu înseamnă în nici un caz că admite creștinismul. Deismul e o concepție filosofică ce admite la originea lumii un principiu abstract, creator și impersonal, cu care însă lumea nu mai are nimic deaface. În fond, această învățătură nu este decât o nuanță a ateismului, un ateism camuflat. Formula simbolică din ritul scoțian «în numele marelui arhitect al tuturor lumilor», după însăși interpretarea pe care o dă d. Eugen Lannhoff, nu înseamnă o formulă de credință într-un dumnezeu personal. Ea e menținută ca o expresie pur simbolică pentru a împăca pe cei cari vin în masonerie cu convingerile religioase ale Bisericii”., ibidem, pag. 54
„Toate afirmațiile mele au un caracter obiectiv. Ele se întemeiază pe o carte monumentală Die Freimaurer de d. Eugen Lannhoff, mason convins, apărută în 1929 la Viena. Cartea mi-a fost dăruită de distinsul meu prieten dr. Heinrich Studer, proprietarul editurii Amaltheea, unde a apărut lucrarea. Die Freimaurer, adică Francmasonii, e o carte de expunere și apărare a instituției oculte alcătuită după documente ce i s-au pus la dispoziție autorului de lojile masonice. Prin urmare, o carte incontestabil masonică”., ibidem, pag. 53

În 1937 Corneliu Zelea Codreanu face în mass-media, precum bine se știe, „declarația51 că în caz de venire la guvern, în 48 de ore(Wink va completa alianța tradițională cu Franța prin alianță eficace cu Germania52”53.

51 În urma căreia, „la 27 mai 1938 Tribunalul Militar București executând ordinul dictatorului Carol al II-lea l-a condamnat(Wink la 10 ani închisoare pentru «trădare»”., Șerban Milcoveanu, Atentatul din 21 septembrie 1939 contra lui Armand Călinescu și epoca 1930-1950, Editura TCM Print, București, 2004, pag. 118

52Alianță grație căreia, dacă s-ar fi-ncheiat, „Germania: a) putea începe războiul antisovietic înainte de înarmarea [masivă a] U.R.S.S.-ului începută în 1939-1940 și b) nu avea în nici un fel nevoie de războiul inutil și fratricid cu Franța și Anglia”.(ibidem, pag. 119) Aceasta deoarece „cu lanțul munților Carpați și cu petrolul din Valea Prahovei România este cheia continentului Europa”., ibidem

53 ibidem, pag. 118

Dar, „la întrevederea de la Berchtesgaden, din 24 noiembrie 1938, Adolf Hitler n-a spus nici un cuvânt în legătură cu Corneliu Z. Codreanu și cu proiectul unanim știut în Europa al asasinării lui în închisoare. Față de această abținere, regele Carol al II-lea a înțeles posibilitatea unui asentiment și a întrebat: «Aceasta înseamnă în politica internă că am mână liberă?»”54

54 ibidem

„Marele Führer Adolf Hitler a răspuns: «Da, în politica internă aveți mână liberă».
Și-au strâns mâinile”55.

55 ibidem

Și, mai departe, „în noaptea de 21/22 I 1941 Adolf Hitler cheamă la telefon pe Ion Antonescu: «Pentru ce te-ai oprit? Intră cu tancurile în sediile lor și svârle-i afară»”56.

56 Șerban Milcoveanu, Corneliu Z. Codreanu altceva decât Horia Sima, vol.II, Editura Crater, București, 1996, pag. 79

Iar când asupra legionarilor care „după așa-zisa rebeliune legionară se refugiază în Germania, în februarie 1941, (Winkîn loc să li se asigure libertatea și imunitatea(Wink s-a acționat cu măsuri de constrângere”57: „autoritățile naziste făceau aplicarea doctrinei politice a lui Alfred Rosenberg, care preconiza slăbirea și chiar nimicirea elitelor naționaliste din țările ocupate sau aliate(Wink”58.

57 Carol Papanace, Prefață la volumul Constantin Papanace Diverse stiluri de luptă politică, Tipografia INFCON S.A., Constanța, 2005, pag. 9
58 ibidem

Dar puterea comunistă nu tot distrugerea acelorași elite o viza?...
Iată ce scrie negru pe alb în procesul-verbal al conferinței ce a avut loc la Ministerul Afacerilor Interne, din România, la 18 mai 1948, referitoare la poziția față de Mișcarea Legionară: „Ședința este deschisă de domnul ministru Teohari Georgescu, care expune «Poziția față de mișcarea legionară». Domnul ministru a arătat că după 6 martie 1945 în fața noastră s-a pus problema de a înfrânge pe toți dușmanii poporului.
Legionarii au fost, sunt și vor fi printre cei mai primejdioși dintre dușmani”59.

59 1948 mai 18. Proces-verbal al conferinței ce a avut loc la Ministerul Afacerilor Interne referitoare la mișcarea legionară, Arhiva Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, fond documentar, dosar nr. 45, f.1-4 – în volumul: Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, ”Bande, bandiți și eroi”. Grupurile de rezistență și Securitatea (1948-1968). Documente, Editura Enciclopedică, București, 2003, pag. 43

Dar cel mai dur dintre regimurile detenției politice post ’45, cel de disoluție a personalității prin tortură permanentă, pe care deținuții erau forțați să și-o aplice RECIPROC, asupra cui a fost utilizat60?61

60 Și cine l-a dirijat?

Makarenko, specialistul sovietic în practicarea celor mai diabolice tehnici de torturare, din ordinul cui superviza și îndruma, în România, cu maximă minuțiozitate, preparativele declanșării «morbului Pitești»? Vezi pe larg Reeducarea prin tortură (denumirea exactă: Gheorghe Boldur Lățescu și Filip-Lucian Iorga, Genocidul comunist în România, vol. IV, Reeducarea prin tortură, Editura Albatros, București, 2003).

Ana Pauker („Hana Rabinsohn”(Teșu Solomovici, Securitatea și Evreii, vol. II Teroare. Crime. Turnători. Colaboraționiști, Editura Teșu, București, 2004, pag. 11)) ce origine etnică avea? „De la Tatiana Pauker-Brătescu, fiica Anei Pauker și a lui Marcel Pauker, provine o notă biografică exactă”(ibidem, pag. 12). Extrag din ea: „«La unul dintre frați, Zalman Rabinsohn, a ținut enorm; acesta, de altfel, avea să revină în România din Israel, unde plecase înainte de 23 august 1944, a fost profesor de ebraică și poet»”(ibidem); „«a făcut școala elementară și, după cum am aflat din povestirile Bellei, mătușa mea, a fost și la Heider, școala religioasă pentru băieți, la București, unde, printr-o excepție a fost și ea admisă”., ibidem

Dar Alexandru Nicolschi? Vezi secțiunea Alexandru Nicolschi, sau cum devine un evreu general de securitate – al treilea capitol din Teșu Solomovici, Securitatea și Evreii, vol.I, Despre călăi și despre victime, Prefață de Răzvan Theodorescu, Cuvânt înainte de Sorin Roșca Stănescu, Editura Ziua, București, 2003, pag. 125-136.
Și află-i, chiar din propriile-i cuvinte, povestea numelui: „«Inițial, numele meu a fost Boris Grunberg, dar în mai 1941 am plecat din URSS cu o misiune în România, când am fost prins și ca să-mi pot ascunde trecutul și misiunea mi-am schimbat numele în Nicolschi Alexandru Sergheevici; sub acest nume am fost cercetat de Organele Biroului II București și sub acest nume mă recomand până astăzi»”., Alexandru Nicolschi, Autobiografie-sinteză, în Teșu Solomovici, Securitatea și Evreii, vol.I, Despre călăi și despre victime, pag. 127

61 Studiul Gheorghe Boldur Lățescu și Filip-Lucian Iorga, Genocidul comunist în România, vol. IV, Reeducarea prin tortură, Editura Albatros, București, 2003, sau articolul Ionuț Băiaș, Cine și de ce conduce România, Revista Permanențe, Anul VIII, nr. 8, august 2005, pag. 20 – ca să iau doar două exemple – sunt extrem de elocvente în acest sens.
Sus
Vezi profilul utilizatorului Trimite mesaj privat
publicitate
Pagina de start a forumului Monitorul de Neamt // Politica si delicatese Crează un subiect nou   Răspunde la subiect

 
Nu puteți crea un subiect nou în acest forum
Nu puteți răspunde în subiectele acestui forum
Nu puteți modifica mesajele proprii din acest forum
Nu puteți șterge mesajele proprii din acest forum
Nu puteți vota în chestionarele din acest forum
Webdesign by webber.ro | Powered by SiteManager CMS
©2003-2006 Drepturile de autor asupra Ăźntregului continut al acestui site apartin Ăźn totalitate Grupul de Presa Accent SRL Piatra Neamt
Reproducerea totalĂŁ sau partialĂŁ a materialelor este permisĂŁ numai cu acordul Grupului de Presa Accent Piatra Neamt.