MISCAREA LEGIONARA versus FRANCMASONERIA SI COMUNISMUL (2-5)

[adelin_antonescu]

Dar ĂŽn ce consistĂŁ atât de specialul caracter al acestui ordin? „Conducerea supremĂŁ a francmasoneriei universale o deĂžine Ordinul internaĂžional B’nai B’rith26 cu sediul la Chicago, ĂŽmpreunĂŁ cu formaĂžiile secrete ascendente, B’nai Mosche, B’nai Israel, B’nai Zion, dominate ocult la rândul lor de acei misterioÂşi ÎnĂželepĂži ai Sionului”27, afirmĂŁ Florin Becescu.

26 Unii autori uziteazĂŁ forma «B’nai», alĂžii preferĂŁ «B’nei». ÎnsĂŁ, ĂŽn oricare dintre cele douĂŁ maniere l-am gĂŁsi scris: este unul Âşi acelaÂşi cuvânt.

27 Florin Becescu, Franc-Masoneria. CrimĂŁ-Spionaj-Anarhie, Editura Ziarului «Porunca Vremii», BucureÂşti, 1936, pag. 13

AÂşa o fi?

Aici publicaĂžia evreiascĂŁ Israelite of America, privitor la ĂŽntreaga Francmasonerie, nu numai strict la B’nai B’rith, consemneazĂŁ: „Francmasoneria este o organizaĂžie evreiascĂŁ, a cĂŁrei istorie, grade, simboluri Âşi parole convenĂžionale sunt evreieÂşti de la ĂŽnceput pânĂŁ la sfârÂşit”28.

28 Israelite of America, 3 august 1866, apud Obiectiv Legionar, An II, nr. 1(7), ianuarie 2004, pag. 14, [O.L. 1(7)]

Iar Jean Bidegain, ĂŽntr-un discurs Ăžinut ĂŽn faĂža Marelui Orient al FranĂžei, adaugĂŁ: „Evreii, atât de remarcabili prin instinctul lor de dominaĂžie Âşi prin ÂştiinĂža lor de a guverna, au creat Franc-Masoneria ca sĂŁ ĂŽnroleze ĂŽntr-ĂŽnsa oameni care, neaparĂžinând neamului lor, se angajeazĂŁ totuÂşi sĂŁ-i ajute ĂŽn faptele lor, sĂŁ colaboreze cu ei la stabilirea domniei lui Israel printre oameni”29.

29 din discursul lui Jean Bidegain ĂŽn faĂža Marelui Orient al FranĂžei, 1905, ĂŽn [O.L. 1(7)], pag. 14

ÂŞi-atunci când ĂŽmi vei replica cum cĂŁ Hitler a scos Masoneria ĂŽn afara legii – cĂŁutând, prin aceasta, sĂŁ-mi sugerezi cĂŁ Âşi dacĂŁ a fost cumva mason, la un moment dat s-a rĂŁzvrĂŁtit ĂŽmpotriva Masoneriei –, te voi invita sĂŁ reflectezi asupra urmĂŁtorului pasaj din IluÂştri francmasoni: „În 1944, D. Ruggenborg nota: «...cred cĂŁ Mussolini Âşi Hitler sunt douĂŁ exemple potrivite pentru faptul cĂŁ asemenea personaje, aparent ĂŽmpotriva Francmasoneriei, ar trebui analizate cu mai multĂŁ atenĂžie.»”30.Hitler, „a fost iniĂžiat ĂŽn 1922, ĂŽntr-o lojĂŁ din MĂźnchen. A fost creaĂžia francmasonilor din Vest(. Hitler a apĂŁrat interesele Francmasoneriei Âşi pe unii dintre fraĂži, care, ulterior, au ocupat poziĂžii influente ĂŽn Parlamentul NaĂžional Socialist German”31.

30 Emilian M. Dobrescu, IluÂştri francmasoni, Editura Nemira, BucureÂşti, 1999, pag. 83
31 ibidem, pag. 79

„D. Ruggenborg relateazĂŁ cum Mussolini a interzis nu Francmasoneria din care fĂŁceau parte Âşi fasciÂşti, ci doar «direcĂžia romanĂŁ» a Marelui Orient de Italia(, sporind astfel influenĂža ĂŽn Italia a Marii Loji Unite de Anglia”32.

32 ibidem, pag. 83

Bun, fie chiar Âşi-aÂşa: Masoneria anexĂŁ a iudaismului, Hitler mason Âşi, implicit, subordonat puterii iudaice.
Totuºi, cum ar fi putut, fie ºi numai o singurã clipã, unor decidenÞi evrei, sã le treacã prin minte gândul de-a ordona uciderea unor membri ai propriei lor etnii, ºi Încã În proporÞii de genocid?
Mai ales, datã fiind admirabila solidaritate intraetnicã, specificã, poate În cel mai Înalt grad cu putinÞã, tocmai Neamului Evreiesc.

Studiul Degenerarea Rasei JidĂŁneÂşti33, al doctorului Paulescu, schiĂžeazĂŁ o posibilĂŁ pistĂŁ:
„Cuvântul degenerare (de la genus: gen), – când e aplicat la o rasĂŁ de oameni, – ĂŽnsemneazĂŁ o alteraĂžie a caracterelor genului omenesc.
Adeseori, Însã, cuvântul Gen e Înlocuit În limbagiul ºtiinÞific, prin cuvântul Specie.
Sub influenĂža unor cauze morbide – care provoacĂŁ leziuni, ĂŽn sistemul nervos Âşi mai ales ĂŽn creer, – rasa degeneratĂŁ ĂŽÂşi schimbĂŁ caracterele speciei umane.
Ea intrĂŁ ĂŽn domeniul Patologiei Âşi se degradeazĂŁ din ce ĂŽn ce, – prin diverse malformaĂžii Âşi prin turburĂŁri ĂŽn funcĂžiile organelor, – pânĂŁ ce ajunge, ĂŽn cele din urmĂŁ, sĂŁ fie compusĂŁ din schilozi, nebuni, epileptici, imbecili sau din monÂştrii idioĂži,...ce-s incapabili sĂŁ se mai reproducĂŁ”34.

33«JidĂŁneÂşti» este termenul conĂžinut de titlul cercetĂŁrii respective; Âşi sub care, evident cu modulaĂžiile gramaticale de de rigoare, sunt desemnaĂži Evreii ori de câte ori Nicolae Paulescu ĂŽi meĂžioneazĂŁ ĂŽn cuprinsul ei.

34 Nicolae C. Paulescu, Degenerarea Rasei JidĂŁneÂşti, BucureÂşti, 1928, pag. 11

„Degenerarea e expresia unor lesiuni atrofice sau malformaĂžiuni localisate ĂŽn anumite teritorii din scoarĂža creerului, – Âşi care se transmit prin hereditate”35.
„Leziunile atrofice ale scoarĂžei creerului, – ce sunt proprii degenerĂŁrii, dau loc la tulburĂŁri ĂŽn sensibilitate, – ĂŽn motilitate, – ĂŽn instincte, – Âşi ĂŽn voinÞã”36.
„Anomaliile congenitale ale creerului dau naÂştere la tulburĂŁri ĂŽn desvoltarea oaselor craniului, ale trunchiului Âşi ale membrelor”37.

35 ibidem, pag. 17
36 ibidem, pag. 25
37 ibidem, pag. 20

„Degenerarea Jidanilor( e datoritĂŁ transmisiei hereditare a malformaĂžiilor creierului”38.
„Talmudul [«expresia scrisĂŁ a Torei orale», cf. Alexandru ÂŞafran, Israel Âşi rĂŁdĂŁcinile sale, pag. 49] impune Jidanilor, – ce-s degeneraĂži prin hereditate, – o( cauzĂŁ de degenerare dintre cele mai eficace,...anume: CĂŁsĂŁtoria numai ĂŽntre consângeni.
AceastĂŁ cauzĂŁ ĂŽÂşi a arĂŁtat efectele degenerative funeste asupra Nobililor, din diverse Þãri, cari se cĂŁsĂŁtoresc numai ĂŽntre ei”39.

38 ibidem, pag. 14
39 ibidem, pag. 15

Mãrturisesc cã, cel puÞin pentru mine, e verosimil cã perspectiva producerii unei astfel de catastrofe intraetnice nu l-ar putea lãsa indiferent pe nici un conducãtor etnic, indiferent al cãrui Neam periclitat. ªi cã, În ultimã instanÞã dacã i-ar sta În putere, ar recurge, deºi cu cea mai crâncenã strângere de inimã, la cel mai dramatic remediu: suprimãri fizice de degeneraÞi irecuperabil40.

40 Ceea ce ĂŽnsĂŁ nu pot crede, Âşi, ĂŽndrĂŁznesc sĂŁ afirm cĂŁ orice om cu minimĂŁ judecatĂŁ de bun simĂž, nicidecum neapĂŁrat medic ori genetician, refuzĂŁ Âşi el sĂŁ creadĂŁ, este altceva. Anume afirmaĂžia aceluiaÂşi doctor Paulescu, potrivit cĂŁreia ĂŽntreaga etnie evreiascĂŁ este degeneratĂŁ: „Jidanii formeazĂŁ, ĂŽn Omenire, o rasĂŁ, particularĂŁ, ce e degeneratĂŁ”., ibidem, pag. 11
Am tot respectul pentru calitãÞile de cercetãtor ale savantului Paulescu, concretizate În multiple ºi profunde studii ºi descoperiri ºtiinÞifice, dar consider cã a procedat total neonest când, prezentând fotografiile a doi Evrei retardaÞi (vezi paginile 22 ºi 23 ale studiului citat), a extrapolat excepÞia, decretând-o regulã, ºi Încã absolutã.

Iar relativa nedezvoltare din anii ’30 a geneticii nu-l poate scuza.
CĂŁci, acei Evrei despre care, ĂŽn Spitalul, Coranul, Talmudul, Cahalul, Francmasoneria, afirmĂŁ tot el cĂŁ sunt strategii ce diriguiesc Francmasoneria MondialĂŁ nu pot, fireÂşte, ĂŽn nici un caz, sĂŁ fie niÂşte retardaĂži.
Mai mult, atâÞia ºi-atâÞia Evrei obiºnuiÞi, cu care oricine κi intersecteazã curent paºii, sau chiar stã de vorbã, e evident cã sunt normal constituiÞi.
ÂŞi ce sĂŁ mai spun de un LazĂŁr ÂŞĂŁineanu (asistentul la catedrĂŁ al lui Bogdan Petriceicu Hasdeu Âşi autor al pertinentei cercetĂŁri de folclor Basmele Românilor), ori de un Moses Gaster (contemporan cu Mihail Eminescu Âşi eminent etnolog)… Pot fi ei, oare, retardaĂži?...

Mai mult, am sentimentul cĂŁ Nicolae Paulescu opereazĂŁ cu o premisĂŁ falsĂŁ.
Dupã pãrerea mea, exemplul pe care-l oferã drept analogie (al unor familii nobiliare de la [cenzurat]Þile Europei Apusene) priveºte numai acele cãsãtorii Între rude de sânge cuprinse Între gradele I-IV rudenie (adicã Începând cu frate-sorã ºi Încheind cu veri primari).
Ori tot experienÞa geneticii statueazã cã dincolo de acest grad (adicã deasupra lui) Încruciºãrile Între consângeni nu numai cã n-aduc nici un prejudiciu descendenÞilor, ci, dimpotrivã, le sunt benefice, conferindu-le acestora un plus de vigoare psihicã ºi fizicã.
ÂŞi ĂŽmi este imposibil sĂŁ cred cĂŁ un ĂŽntreg popor se poate ĂŽncruciÂşa numai frate-sorĂŁ sau, ĂŽn cazul cel mai puĂžin rĂŁu, vĂŁr primar-varĂŁ primarĂŁ.
CĂŁ respectiva ĂŽncruciÂşare distructivĂŁ poate fi practicatĂŁ de un segment minoritar al etniei, mai consistent procentual – posibil (Ăžinând cont de relatĂŁrile Vechiului Testament) – la Evrei decât la alte Neamuri, ĂŽmi pare mult mai aproape de adevĂŁr.

Iar ĂŽn Stalin ĂŽnclin a nu vedea deloc un «mare caz», o excepĂžie. ÎnsuÂşi numele lui – DjugaÂşvili – ĂŽmi dĂŁ o indicaĂžie nepreĂžuitĂŁ despre ”gruzinitatea” lui. ÂŞi presupun cĂŁ, de asemenea, oricui a aflat ce-nseamnĂŁ tradus...
AÂşa cĂŁ nu mĂŁ prea surpinde sĂŁ aflu cĂŁ „pe 27 septembrie 1944, la solicitarea sovieticilor generalul american Donovan punea la dispoziĂžie lista completĂŁ cu personalul O.S.S. din Bulgaria, România, Cehoslovacia, Iugoslavia Âşi din zonele ocupate de Armata RoÂşie. Din acel moment ĂŽnsĂŁ, toĂži partizanii din Europa de Est Âşi din Balcani care avuseserĂŁ legĂŁturi cu ofiĂžeri O.S.S. au fost trecuĂži pe listele negre ale N.K.V.D. OfiĂžerii O.S.S. priveau neputincioÂşi cum colegii lor de la N.K.V.D. suprimau pas cu pas opoziĂžia la dominaĂžia comunistĂŁ din zonele eliberate de Armata RoÂşie”41.

41 Cristopher Andrew & Oleg Gordievski, K.G.B., Editura All, BucureÂşti, pag. 231, apud Nicolae MitricĂŁ, Episoade dintr-un rĂŁzboi nedeclarat, partea a VI-a, ĂŽn Revista Francmasoneria. DezvĂŁluiri cutremurĂŁtoare, nr. 10/2003, pag. 22

ÂŞi-atunci citatul din Jewish Banker – „S-ar putea spune cĂŁ Marxismul este cel mai ĂŽnverÂşunat duÂşman al Capitalismului, care pentru noi e sfânt. Pentru simplul motiv cĂŁ ei sunt poli opuÂşi, ei ne dau nouĂŁ cei doi poli ai PĂŁmântului Âşi ne permit sĂŁ-i fim noi axa. AceÂşti doi oponenĂži BolÂşevismul Âşi noi ĂŽnÂşine ne gĂŁsim identificaĂži ĂŽn InternaĂžionala. AceÂşti doi oponenĂži, care constituie doctrina celor doi poli ai societĂŁĂžii, se ĂŽntâlnesc ĂŽn unitatea de scop, care este reĂŽnnoirea societĂŁĂžii de sus prin controlul avuĂžiei si de jos prin revoluĂžie.”42– sĂŁ fie oare o naivitate?...

42 Citat din Jewish Banker, de Comte de Saint-Aulaire din Geneve contra la Paix, Librarie Plan, Paris, 1936, apud [O.L. 1(7)], pag. 10

La fel Âşi urmĂŁtorul, din The American Hebrew. AdicĂŁ: „RevoluĂžia din Rusia a fost produsul creierelor evreieÂşti, a nemulĂžumirii evreilor, a planificĂŁrii lor, al cĂŁrei scop este sĂŁ creeze o nouĂŁ ordine ĂŽn lume. Ceea ce a putut sĂŁ fie realizat atât de bine ĂŽn Rusia datoritĂŁ creierelor evreieÂşti, din cauza nemulĂžumirilor lor Âşi prin planificarea lor, prin acelaÂşi efort intelectual Âşi fizic va trebui sĂŁ poatĂŁ deveni o realitate Âşi la scarĂŁ mondialĂŁ”43.

43 The American Hebrew, 20 septembrie 1920, apud [O.L. 1(7)], pag. 8

Sau poate chiar acesta, din The Jewish World...:„Marele ideal al iudaismului este ca ĂŽntreaga lume sĂŁ fie ĂŽmbibatĂŁ cu ĂŽnvãÞãtura iudaicĂŁ, Âşi apoi, ĂŽntr-o Fraternitate universalĂŁ, a naĂžiunilor – de fapt ĂŽntr-un mare iudaism – toate rasele Âşi religiile individuale sĂŁ disparĂŁ”44.

44 The Jewish World, 9 februarie 1883, apud [O.L. 1(7)], pag. 7

Adaug, mai mult din scrupulozitate, cĂŁ ĂŽn aceeaÂşi culegere biograficĂŁ IluÂştri francmasoni ĂŽl regĂŁseÂşti Âşi pe Churcill, Sir Winston Leonard Spencer (pag. 55), alĂŁturi de Roosevelt Franklin Delano (pag. 84), Washington George (pag. 85) sau Truman Harry S. (tot la pag. 85). CĂŁ sigla Statelor Unite ale Americii (pe care o poĂži vedea ĂŽn format mare pe zidul Ambasadei S.U.A.) are deasupra (semnificaĂžie definitĂŁ limpede de heraldicĂŁ) capului vulturului steaua cu Âşase colĂžuri – a lui David –, formatĂŁ din steluĂže ĂŽntre care linia de unire trebuie trasĂŁ mental...

Pe tot acest fundal, Corneliu Zelea Codreanu45, nr. 1 ĂŽn ierarhia legionarĂŁ, referindu-se la România, susĂžinea neclintit: „JidĂŁnimea e comunistĂŁ, dar nu pentru «iubirea de oameni», ci numai din urĂŁ pentru Statul român, pe care numai prin triumful comunismului l-ar putea vedea doborât la pĂŁmânt Âşi pus sub cĂŁlcâiul totalei stĂŁpâniri jidĂŁneÂşti. Triumful comunismului coincide cu visul iudaismului de a stĂŁpâni Âşi exploata popoarele creÂştine ĂŽn virtutea teoriei «poporului ales», care stĂŁ la baza religiei jidĂŁneÂşti”46.

45 Adicã Românul care Încã În 1922, fãcuse public dovada deplinã a calitãÞilor sale chiar militare de excepÞie, precum ºi, totodatã, a hotãrârii autoasumate de a prefera sã fie el Însuºi ucis decât România sã fie comunizatã. Am, fireºte, În vedere, incredibila victorie pe care a repurtat-o Împotriva grevei celor 5.000 de comuniºti ÎnarmaÞi din curtea Atelierelor C.F.R. Nicolina din Iaºi. Victorie prin care a dejucat planul invadãrii În acel an a României de cãtre trupe ale Armatei Roºii.

46 Corneliu Zelea Codreanu, Pentru legionari, vol. I, Editura Totul pentru Þarã, Sibiu , 1936, pag. 370

„Triumful miÂşcĂŁrii comuniste ĂŽn România, ar ĂŽnsemna: (;)desfiinĂžarea Bisericii, desfiinĂžarea Familiei, desfiinĂžarea proprietĂŁĂžii individuale Âşi desfiinĂžarea libertĂŁĂžii. ÎnseamnĂŁ, ĂŽntr-un cuvânt deposedarea noastrĂŁ de ceea ce formeazĂŁ patrimoniul moral al omenirii Âşi ĂŽn acelaÂşi timp deposedarea de orice bunuri materiale, ĂŽn favoarea profitorilor din umbrĂŁ ai comunismului, care sunt Jidanii”47. „Iudaismul a ajuns la stĂŁpânire ĂŽn lume prin masonerie Âşi ĂŽn Rusia prin comunism48”49.

47 Corneliu Zelea Codreanu, CĂŁrticica Âşefului de cuib. Manual al GĂŁrzii de Fier, ĂŽn Obiectiv Legionar, An I, nr. 4, octombrie 2003, pag. 26

48 ÎnsĂŁ, nota bene, nici Codreanu, nici Legiunea, nu-i urau pe Evrei. Nici ca persoane individuale; Âşi nici ca fiinÞã vie colectivĂŁ – Neamul Evreiesc. DupĂŁ cum, tot astfel, nu urau nici un alt Neam.
Ei, ca orice organism viu ºi biologic normal, caracterizat adicã prin sensibilitate ºi reactivitate, se ridicau Împotriva acelor ATITUDINI evreieºti pe care le considerau ca dãunãtoare drepturilor legitime ºi intereselor vitale ale Neamului Românesc.
„Notabil este faptul – relevĂŁ Roxana Simionescu – cĂŁ, spre deosebire de celelalte organizaĂžii naĂžionaliste din Europa interbelicĂŁ (croatĂŁ, belgianĂŁ, maghiarĂŁ, slovacĂŁ), MiÂşcarea LegionarĂŁ nu a fost incriminatĂŁ de Tribunalul de la NĂźrenberg”., Roxana Simionescu, NotĂŁ introductivĂŁ la Compendiul Doctrina LegionarĂŁ. Prezentare concisĂŁ, Editura Lucman, BucureÂşti, 2003, pag. 17
ÂŞi nu a fost incriminatĂŁ nu atât „datoritĂŁ ĂŽnchiderii la Auschwitz a legionarilor care se refugiaserĂŁ ĂŽn Germania”(Nicolae MitricĂŁ, Episoade dintr-un rĂŁzboi nedeclarat, partea a III-a, ĂŽn Revista Francmasoneria. DezvĂŁluiri cutremurĂŁtoare, nr. 7/2003, pag. 9), ci, precum precizeazĂŁ Ion Varlam, mai cu seamĂŁ „pentru cĂŁ Legiunea a afirmat clar ĂŽn doctrina ei cĂŁ oamenii nu se deosebesc prin culoare sau sânge, deci nu putea fi acuzatĂŁ de rasism. Era ĂŽmpotriva evreilor ca reprezentând o religie distinctĂŁ, cu o moralĂŁ distinctĂŁ Âşi cu o mentalitate distinctĂŁ, deci un corp strĂŁin cu influenÞã «alterantĂŁ» ĂŽn sânul comunitĂŁĂžii naĂžionale. ÎnsĂŁ legionarii nu s-au legat de ei pe considerente rasiale, spunând cĂŁ sunt genetic inferiori Âşi aÂşa mai departe”., Ion Varlam, Conspirarea deconspirĂŁrii, pag. 333
Edificator ĂŽn acest sens este cĂŁ „la Congresul NSDAP (Partidul NaĂžional Socialist al Muncitorilor din Germania) din 1935( conducĂŁtorul delegaĂžiei române a fost Ion MoĂža, care avea un doctorat ĂŽn filosofie, luat de altfel ĂŽn Germania. Privitor la tezele rasiale, despre care s-a vorbit mult la aceastĂŁ reuniune, MoĂža a rĂŁspuns, de la tribunĂŁ, cu Hitler de faÞã Âşi vorbind cu patos (ceea ce l-a ĂŽnfuriat foarte tare pe cancelarul german, care a cerut sĂŁ nu mai fie niciodatĂŁ invitat ĂŽn Germania), spunând(: «Rasismul este forma cea mai vulgarĂŁ de materialism. Oamenii nu se deosebesc prin carne, sânge sau culoarea pielii. Ei se deosebesc prin spirit, adicĂŁ prin creaĂžia, cultura Âşi religia lor». AceastĂŁ idee, care a fost relevatĂŁ ĂŽn multe din articolele lui MoĂža, nu a ĂŽnlesnit coexistenĂža dintre legionari Âşi naziÂşti. De aceea existĂŁ speculaĂžii cĂŁ Ion MoĂža ar fi fost lichidat...”(ibidem, pag. 336, 337)

Cu nimic mai prejos ca valoare revelatorie: „Povestea cu cadavrele evreieÂşti agĂŁĂžate ĂŽn cârlige la Abator”.(RĂŁzvan Codrescu, În cĂŁutarea Legiunii pierdute, pag. 15) Despre ea, RĂŁzvan Codrescu dezvĂŁluie: „ExistĂŁ o dezminĂžire semnatĂŁ de mai tot personalul de atunci al Abatorului din BucureÂşti, expediatĂŁ ziarelor Universul Âşi Dreptatea, dar a cĂŁrei publicare a fost interzisĂŁ de cenzura antonescianĂŁ. Prof. dr. Radu Iftimovici a lĂŁmurit lucrurile cu claritate, cu citate, mĂŁrturii Âşi fotocopii, ĂŽn Expres Magazin nr.87, 25 martie 1992, sub titlul Spulberarea unei legende. Progromul de la Abator (material apĂŁrut Âşi sub formĂŁ de broÂşurĂŁ). ExistĂŁ ĂŽn acest sens Âşi o mĂŁrturie (mĂŁrturisire n.n.) fĂŁcutĂŁ ĂŽn ĂŽnchisoare de Petre Pandrea (atestatĂŁ de Petre ÞuĂžea, Dumitru Funda Âşi Simion Ghinea), care a( cercetat faptul la faĂža locului, din zel antilegionar («Pe atunci eram – obiÂşnuia el sĂŁ spunĂŁ – un tovarĂŁÂş de drum imbecil» al comuniÂştilor). Este inutil sĂŁ adĂŁugĂŁm cĂŁ niciodatĂŁ nu s-a vorbit despre identitatea victimelor respective, nici despre ce s-a ĂŽntâmplat cu ele (cu cadavrele n.n.)...( Eugen Cristescu ĂŽnsuÂşi i-a( mĂŁrturisit lui Petre Pandrea contrafacerea din birourile SiguranĂžei a fotografiei cu cadavrele de la Abator”. (ibidem, pag. 15, 16) Vezi, de asemenea, Radu Theodoru, A fost sau nu HOLOCAUST?, Editura Lucman, BucureÂşti, 2003 – Capitolul Rebeliunea LegionarĂŁ. Minciuna progromului de la BucureÂşti. Sfruntata minciunĂŁ a cadavrelor de la Abator, pag. 198-212.

49 idem, Pentru legionari, pag. 73

Cât de dezirabil mai puteau fi el – Codreanu – Âşi, implicit, MiÂşcarea LegionarĂŁ, puternicilor lumii? ComuniÂşti, masoni, nu importĂŁ.
Apropo, În legãturã cu eventualitatea posibilitãÞii de a i se permite creºtinismului existenÞa În Masonerie, gãseºti În lucrarea Ordinul Masonic Român precizarea:
- „aprilie 1929: gr. 30, Octavian Goga militeazĂŁ pentru fondarea Blocului creÂştin francmasonic.
- «d. Octavian Goga, care deÂşi este mason, habar n-are de rostul francmasoneriei, cĂŁci Âşi-a permis sĂŁ vorbeascĂŁ ĂŽn lojĂŁ despre creÂştinism – greÂşealĂŁ ce masonii ce masonii nu ĂŽi vor ierta niciodatĂŁ. D[omnul] Goga a mers aÂşa de departe cu naivitatea sa, ĂŽncât a propus ca Loja NaĂžionalĂŁ sĂŁ se numeascĂŁ Loja CreÂştin-NaĂžionalĂŁ.»(V.Trifu, 1932)”50

50 Horia Nestorescu Bãlceºti, Ordinul Masonic Român, pag. 344

Iar Nichifor Crainic, În Ortodoxism ºi Masonerie, exprimându-se asupra motivului prezenÞei Bibliei ca obiect ritualic În anumite loji, comenteazã:
„Francmasonii români de rit scoĂžian( zic: «Noi nu suntem ĂŽmpotriva ortodoxiei cum sunt cei de la Marele Orient. Noi admitem Biblia. Noi jurĂŁm pe Biblie».
Ce e adevĂŁrat din toate astea?
Masoneria, fie scoĂžianĂŁ, fie cealaltĂŁ, e un fel de religie deandoaselea. Ea are temple, un cult organizat cu diferite ritualuri Âşi o serie de obiecte simbolice. Între aceste obiecte simbolice, masoneria scoĂžianĂŁ admite Âşi Biblia. Ce ĂŽnseamnĂŁ aceasta? CĂŁ masoneria admite doctrina cuprinsĂŁ ĂŽn Biblie? În cazul acesta ea n-ar fi decât o sectĂŁ religioasĂŁ ca multe secte nĂŁscute din creÂştinism. Dar nu! Biblia ĂŽn masonism are cu totul altĂŁ semnificaĂžie. SĂŁ consultĂŁm cartea domnului Eugen Lannhoff. «Biblia, raportorul Âşi compasul» – zice dânsul – «sunt cele trei mari lumini ale masoneriei».
«Biblia, lumina de deasupra noastrĂŁ, NU CA AUTORITATE DOGMATICÃ, ci ca expresie a credinĂžei ĂŽntr-o ordine moralĂŁ universalĂŁ!»
AdicĂŁ un simplu simbol, ca raportorul, «lumina din noi» Âşi ca compasul, «lumina din jurul nostru». Prin urmare, ĂŽn masonerie Biblia joacĂŁ un rol de simbol exact ca oricare alt obiect, de pildĂŁ compasul Âşi raportorul. În locul ei ar putea Âşi o strachinĂŁ sĂŁ ĂŽnsemne acelaÂş simbol, fiindcĂŁ sensul simbolic nu se leagĂŁ de autoritatea dogmaticĂŁ a Bibliei! Dar ce mai ĂŽnseamnĂŁ Biblia dacĂŁ o despoi de autoritatea dogmaticĂŁ a doctrinei revelate? Nu e vorba aici de o supremĂŁ batjocurĂŁ ce se aduce divinei cĂŁrĂži, reducând-o la sensul pe care ĂŽl pot avea un ÂşorĂž, o mistrie, sau un compas?”(Nichifor Crainic, Ortodoxism Âşi Masonerie, ĂŽn Ioan M. MareÂş, Francmasoneria ĂŽn filmul «Ecaterina Teodoroiu», 1933, pag. 54, 55)
Cât despre autoprezentarea ca deiste a unora dintre loji, acelaºi Nichifor Crainic, noteazã:
„Nu existĂŁ o separaĂžie ĂŽntre cele douĂŁ masonerii: cea scoĂžianĂŁ Âşi cea a Marelui Orient. Ele lucreazĂŁ mânĂŁ ĂŽn mânĂŁ. Numai cĂŁ cea scoĂžianĂŁ se mĂŁrturiseÂşte deistĂŁ. Aceasta nu ĂŽnseamnĂŁ ĂŽn nici un caz cĂŁ admite creÂştinismul. Deismul e o concepĂžie filosoficĂŁ ce admite la originea lumii un principiu abstract, creator Âşi impersonal, cu care ĂŽnsĂŁ lumea nu mai are nimic deaface. În fond, aceastĂŁ ĂŽnvãÞãturĂŁ nu este decât o nuanÞã a ateismului, un ateism camuflat. Formula simbolicĂŁ din ritul scoĂžian «ĂŽn numele marelui arhitect al tuturor lumilor», dupĂŁ ĂŽnsĂŁÂşi interpretarea pe care o dĂŁ d. Eugen Lannhoff, nu ĂŽnseamnĂŁ o formulĂŁ de credinÞã ĂŽntr-un dumnezeu personal. Ea e menĂžinutĂŁ ca o expresie pur simbolicĂŁ pentru a ĂŽmpĂŁca pe cei cari vin ĂŽn masonerie cu convingerile religioase ale Bisericii”., ibidem, pag. 54
„Toate afirmaĂžiile mele au un caracter obiectiv. Ele se ĂŽntemeiazĂŁ pe o carte monumentalĂŁ Die Freimaurer de d. Eugen Lannhoff, mason convins, apĂŁrutĂŁ ĂŽn 1929 la Viena. Cartea mi-a fost dĂŁruitĂŁ de distinsul meu prieten dr. Heinrich Studer, proprietarul editurii Amaltheea, unde a apĂŁrut lucrarea. Die Freimaurer, adicĂŁ Francmasonii, e o carte de expunere Âşi apĂŁrare a instituĂžiei oculte alcĂŁtuitĂŁ dupĂŁ documente ce i s-au pus la dispoziĂžie autorului de lojile masonice. Prin urmare, o carte incontestabil masonicĂŁ”., ibidem, pag. 53

În 1937 Corneliu Zelea Codreanu face ĂŽn mass-media, precum bine se Âştie, „declaraĂžia51 cĂŁ ĂŽn caz de venire la guvern, ĂŽn 48 de ore( va completa alianĂža tradiĂžionalĂŁ cu FranĂža prin alianÞã eficace cu Germania52”53.

51 În urma cĂŁreia, „la 27 mai 1938 Tribunalul Militar BucureÂşti executând ordinul dictatorului Carol al II-lea l-a condamnat( la 10 ani ĂŽnchisoare pentru «trĂŁdare»”., ÂŞerban Milcoveanu, Atentatul din 21 septembrie 1939 contra lui Armand CĂŁlinescu Âşi epoca 1930-1950, Editura TCM Print, BucureÂşti, 2004, pag. 118

52AlianÞã graĂžie cĂŁreia, dacĂŁ s-ar fi-ncheiat, „Germania: a) putea ĂŽncepe rĂŁzboiul antisovietic ĂŽnainte de ĂŽnarmarea [masivĂŁ a] U.R.S.S.-ului ĂŽnceputĂŁ ĂŽn 1939-1940 Âşi b) nu avea ĂŽn nici un fel nevoie de rĂŁzboiul inutil Âşi fratricid cu FranĂža Âşi Anglia”.(ibidem, pag. 119) Aceasta deoarece „cu lanĂžul munĂžilor CarpaĂži Âşi cu petrolul din Valea Prahovei România este cheia continentului Europa”., ibidem

53 ibidem, pag. 118

Dar, „la ĂŽntrevederea de la Berchtesgaden, din 24 noiembrie 1938, Adolf Hitler n-a spus nici un cuvânt ĂŽn legĂŁturĂŁ cu Corneliu Z. Codreanu Âşi cu proiectul unanim Âştiut ĂŽn Europa al asasinĂŁrii lui ĂŽn ĂŽnchisoare. FaÞã de aceastĂŁ abĂžinere, regele Carol al II-lea a ĂŽnĂželes posibilitatea unui asentiment Âşi a ĂŽntrebat: «Aceasta ĂŽnseamnĂŁ ĂŽn politica internĂŁ cĂŁ am mânĂŁ liberĂŁ?»”54

54 ibidem

„Marele FĂźhrer Adolf Hitler a rĂŁspuns: «Da, ĂŽn politica internĂŁ aveĂži mânĂŁ liberĂŁ».
ÂŞi-au strâns mâinile”55.

55 ibidem

ÂŞi, mai departe, „ĂŽn noaptea de 21/22 I 1941 Adolf Hitler cheamĂŁ la telefon pe Ion Antonescu: «Pentru ce te-ai oprit? IntrĂŁ cu tancurile ĂŽn sediile lor Âşi svârle-i afarĂŁ»”56.

56 ªerban Milcoveanu, Corneliu Z. Codreanu altceva decât Horia Sima, vol.II, Editura Crater, Bucureºti, 1996, pag. 79

Iar când asupra legionarilor care „dupĂŁ aÂşa-zisa rebeliune legionarĂŁ se refugiazĂŁ ĂŽn Germania, ĂŽn februarie 1941, (ĂŽn loc sĂŁ li se asigure libertatea Âşi imunitatea( s-a acĂžionat cu mĂŁsuri de constrângere”57: „autoritĂŁĂžile naziste fĂŁceau aplicarea doctrinei politice a lui Alfred Rosenberg, care preconiza slĂŁbirea Âşi chiar nimicirea elitelor naĂžionaliste din Þãrile ocupate sau aliate(”58.

57 Carol Papanace, PrefaÞã la volumul Constantin Papanace Diverse stiluri de luptã politicã, Tipografia INFCON S.A., ConstanÞa, 2005, pag. 9
58 ibidem

Dar puterea comunistĂŁ nu tot distrugerea aceloraÂşi elite o viza?...
IatĂŁ ce scrie negru pe alb ĂŽn procesul-verbal al conferinĂžei ce a avut loc la Ministerul Afacerilor Interne, din România, la 18 mai 1948, referitoare la poziĂžia faÞã de MiÂşcarea LegionarĂŁ: „ÂŞedinĂža este deschisĂŁ de domnul ministru Teohari Georgescu, care expune «PoziĂžia faÞã de miÂşcarea legionarĂŁ». Domnul ministru a arĂŁtat cĂŁ dupĂŁ 6 martie 1945 ĂŽn faĂža noastrĂŁ s-a pus problema de a ĂŽnfrânge pe toĂži duÂşmanii poporului.
Legionarii au fost, sunt Âşi vor fi printre cei mai primejdioÂşi dintre duÂşmani”59.

59 1948 mai 18. Proces-verbal al conferinĂžei ce a avut loc la Ministerul Afacerilor Interne referitoare la miÂşcarea legionarĂŁ, Arhiva Consiliului NaĂžional pentru Studierea Arhivelor SecuritĂŁĂžii, fond documentar, dosar nr. 45, f.1-4 – ĂŽn volumul: Consiliul NaĂžional pentru Studierea Arhivelor SecuritĂŁĂžii, ”Bande, bandiĂži Âşi eroi”. Grupurile de rezistenÞã Âşi Securitatea (1948-1968). Documente, Editura EnciclopedicĂŁ, BucureÂşti, 2003, pag. 43

Dar cel mai dur dintre regimurile detenĂžiei politice post ’45, cel de disoluĂžie a personalitĂŁĂžii prin torturĂŁ permanentĂŁ, pe care deĂžinuĂžii erau forĂžaĂži sĂŁ Âşi-o aplice RECIPROC, asupra cui a fost utilizat60?61

60 ÂŞi cine l-a dirijat?

Makarenko, specialistul sovietic ĂŽn practicarea celor mai diabolice tehnici de torturare, din ordinul cui superviza Âşi ĂŽndruma, ĂŽn România, cu maximĂŁ minuĂžiozitate, preparativele declanºãrii «morbului PiteÂşti»? Vezi pe larg Reeducarea prin torturĂŁ (denumirea exactĂŁ: Gheorghe Boldur LĂŁĂžescu Âşi Filip-Lucian Iorga, Genocidul comunist ĂŽn România, vol. IV, Reeducarea prin torturĂŁ, Editura Albatros, BucureÂşti, 2003).

Ana Pauker („Hana Rabinsohn”(TeÂşu Solomovici, Securitatea Âşi Evreii, vol. II Teroare. Crime. TurnĂŁtori. ColaboraĂžioniÂşti, Editura TeÂşu, BucureÂşti, 2004, pag. 11)) ce origine etnicĂŁ avea? „De la Tatiana Pauker-BrĂŁtescu, fiica Anei Pauker Âşi a lui Marcel Pauker, provine o notĂŁ biograficĂŁ exactĂŁ”(ibidem, pag. 12). Extrag din ea: „«La unul dintre fraĂži, Zalman Rabinsohn, a Ăžinut enorm; acesta, de altfel, avea sĂŁ revinĂŁ ĂŽn România din Israel, unde plecase ĂŽnainte de 23 august 1944, a fost profesor de ebraicĂŁ Âşi poet»”(ibidem); „«a fĂŁcut Âşcoala elementarĂŁ Âşi, dupĂŁ cum am aflat din povestirile Bellei, mĂŁtuÂşa mea, a fost Âşi la Heider, Âşcoala religioasĂŁ pentru bĂŁieĂži, la BucureÂşti, unde, printr-o excepĂžie a fost Âşi ea admisĂŁ”., ibidem

Dar Alexandru Nicolschi? Vezi secĂžiunea Alexandru Nicolschi, sau cum devine un evreu general de securitate – al treilea capitol din TeÂşu Solomovici, Securitatea Âşi Evreii, vol.I, Despre cĂŁlĂŁi Âşi despre victime, PrefaÞã de RĂŁzvan Theodorescu, Cuvânt ĂŽnainte de Sorin RoÂşca StĂŁnescu, Editura Ziua, BucureÂşti, 2003, pag. 125-136.
ÂŞi aflĂŁ-i, chiar din propriile-i cuvinte, povestea numelui: „«IniĂžial, numele meu a fost Boris Grunberg, dar ĂŽn mai 1941 am plecat din URSS cu o misiune ĂŽn România, când am fost prins Âşi ca sĂŁ-mi pot ascunde trecutul Âşi misiunea mi-am schimbat numele ĂŽn Nicolschi Alexandru Sergheevici; sub acest nume am fost cercetat de Organele Biroului II BucureÂşti Âşi sub acest nume mĂŁ recomand pânĂŁ astĂŁzi»”., Alexandru Nicolschi, Autobiografie-sintezĂŁ, ĂŽn TeÂşu Solomovici, Securitatea Âşi Evreii, vol.I, Despre cĂŁlĂŁi Âşi despre victime, pag. 127

61 Studiul Gheorghe Boldur LĂŁĂžescu Âşi Filip-Lucian Iorga, Genocidul comunist ĂŽn România, vol. IV, Reeducarea prin torturĂŁ, Editura Albatros, BucureÂşti, 2003, sau articolul IonuĂž BĂŁiaÂş, Cine Âşi de ce conduce România, Revista PermanenĂže, Anul VIII, nr. 8, august 2005, pag. 20 – ca sĂŁ iau doar douĂŁ exemple – sunt extrem de elocvente ĂŽn acest sens.