 Etnicii din Speranþa, greu de „convertit“ la civilizaþie
• deºi trãiesc ca vai de ei, rromii din Speranþa nu depun nici un efort pentru a-ºi îmbunãtãþi traiul • autoritãþile afirmã cã sînt greu de stãpînit ºi imposibil de mulþumit • aceeaºi pãrere o au ºi vecinii din bolcurile ANL • Þiganii din cartierul Speranþa sînt o problemã socialã pentru municipiul Piatra Neamþ. ÃŽn cartierul Speranþa, în halele F1, F2 ºi F3, timpul parcã stã în loc, dar a fost dat în urmã cu cîteva sute de ani. Acolo nu se poate vorbi de civilizaþie. Trãiesc ºi 20 de persoane într-o garsonierã ºi dorm pe unde-apucã. Cît îi ziua de lungã stau la umbra zidurilor, ori îºi gãsesc drept ocupaþie fumatul, bãutul ºi statul la taclale. Zeci de puradei, unii mai negri decît alþii, stau în bãtaia soarelui. Dezbrãcaþi, fãrã papuci ºi cu pletele ºiclite ºi nespãlate de luni de zile, aleargã de mama focului în acel colþ uitat de lume. Faptul cã sînt cu burþile goale probabil nu-i deranjeazã, cîtã vreme în jocul lor nu cer de mîncare ºi nici nou veniþilor nu le solicitã „ajutor“. Autoritãþile locale vãd în aceºti etnici o adevãratã problemã socialã, o patã pe obrazul municipiului. „Problemele provocate de þiganii din halele F1, F2 ºi F3 din cartierul Speranþa sînt foarte grele ºi aproape imposibil de rezolvat. Majoritatea celor care locuiesc în cele trei hale primesc ajutoare sociale ºi, ca sã le îndulcim traiul, le asigurãm hrana de la cantina de ajutor social. De fiecare datã, le dãm ajutoare de Paºte, de Crãciun, îi implicãm în acþiuni de planificare familialã, doar cã mulþi nu vor sã audã de aºa ceva. I-am cãsãtorit pe gratis pe cei care au vrut, i-am premiat pe cei care sînt mai curaþi, în speranþa cã vor fi încurajaþi ºi alþii sã facã la fel, sã pãstreze curãþenia. Ei trãiesc cu impresia cã societatea trebuie sã stea în jurul lor ºi sã le asigure confortul ºi traiul liniºtit. Sînt foarte dificili ºi este greu sã te înþelegi cu ei. Cum nu le faci pe plac, trec la ameninþãri. Unii dintre noi, cei din Primãria Piatra Neamþ, am fost ameninþaþi ºi, uneori, ne este fricã sã ieºim în oraº dupã terminarea programului. Cred cã dacã o fac pe durii nu le stã nimeni în cale, dar trebuie sã înþeleagã cã nu-i vom lãsa în plata lor, ci îi vom determina sã se cizeleze“, a declarat Ana ªuteu, ºefa Serviciului Protecþie Socialã din cadrul Primãriei Piatra Neamþ.
Nici românii care locuiesc în cartierul Speranþa, în halele modificate cu fonduri de la Agenþia Naþionalã pentru Locuinþe, nu sînt prea fericiþi de convieþuirea cu þiganii de acolo. Oamenii susþin cã sînt gãlãgioºi, periculoºi noaptea ºi nu se þin decît de scandaluri ºi de fapte antisociale. De asemenea, pietrenii din halele ANL mai susþin cã etnicii nu-ºi plãtesc utilitãþile, chiria, stau fãrã nici o grijã, în condiþiile în care serviciile de care beneficiazã ar trebui plãtite cu regularitate, lunã de lunã. „Sîntem mai mulþi cetãþeni care locuim în halele ANL ºi care putem spune, fãrã nici o exagerare, cã þiganii care au fost aduºi în cartierul Speranþa sînt o adevãratã pacoste pe capul nostru. Noaptea, te ºi temi sã ieºi din casã de frica lor. Sînt rãi, beþivi, se bat ºi deranjeazã pe toatã lumea. Sînt ca o patã pe obrazul municipiului Piatra Neamþ. Locuiesc la fel ca noi, au apã, gaz metan, curent electric, dar nu au nici o grijã sã plãteascã facturile. Sînt atît de lipsiþi de griji, de parcã ar trãi în codru. Dupã pãrerea mea, condiþii mai rele au românii care îºi plãtesc facturile, pentru cã noi rupem de la gurã ca sã fim cu plãþile la zi, în timp ce pe ei nu îi preocupã acest subiect“, a declarat Amalia G., din cartierul Speranþa.
|
Autentificare
