Înalt Prea Fericitii politicii

Înalt Prea Sfintitul Teofan este noul Mitropolit al Moldovei si Bucovinei, izbîndã electoralã dobînditã în urma unor rãzboaie ale bãrbilor ortodoxe considerate conservatoare, împotriva bãrbilor ortodoxe catalogate de analistii bisericii drept reformatoare. Sfintiile lor, sub privirea indiferent-îngãduitoare a Celui de Sus, polemizeazã din amvon, îsi exhibã calitãti teologice si mînuiesc floreta dreptei credinte. Arghezi scria cîndva cã un scaun de înalt ierarh se obtine nu o datã cu pãruieli si scãrmãnat bãrbi, cu cîrje teologale întrebuintate ca mãciuci. Scãfîrlia inamicului religios, doritor de dregãtorie nu în cer, ci pe pãmînt, întîmplãtor rîvnitã si de un alt slujbas cu cãdelnitã, trebuie musai turtitã. Mã rog, rãzboaiele din ierarhiile ortodoxiei române s-au isprãvit pentru aceastã legislaturã fãrã mari vãrsãri de sînge. Surprinzãtoare pentru unii a fost doar victoria Înalt Prea Sfintitului Teofan, exponent al conservatorilor bisericii, un fel de Ion Iliescu al politicienilor cu sutanã.
Ce se petrece în politica mirenilor? Aici bãtãliile, purtate la foc mic, abia acum devin vîlvãtaie si pîrjol. Legea votului uninominal, nãscutã cu forcepsul, scrîsnitã si beteagã, stricã socoteli si obligã la strategii neîncercate. Înalt Prea Fericitul Bãsescu, un fel de Daniel cu chelie si fãrã barbã, tronînd din Patriarhia Cotrocenilor, cu un ochi spre adversarii politici si cu celãlalt, mai blajin, spre Elena Udrea (reprezentantã a Neprihãnitelor), pregãteste lovituri mari si pîndeste, ca de obicei, greselile si pãcatele arhiereilor risipiti nãtîng în mai multe partide. Drept si cucernic ar fi fost ca toti sã se închine aceleiasi doctrine, cea îmbrãtisatã de Pãrintele Tãtuc. În netrebnicia lor, însã, unii sînt liberali, altii social-democrati, cei mai multi risipiti în negura îndoielii. De altfel, nici Tatãl de la Cotroceni nu dã o pildã limpede. Corul lui de enoriasi, adunati de-a valma în secta PD-L, poartã azi un nume si mîine altul, se închinã sãptãmîna asta unei doctrine pentru a o zvîrli sãptãmîna cealaltã. În ce sã mai crezi?
Uninominalul, zice-se, va repropulsa, cel putin în ierarhiile locale, asa-zisii baroni, un fel de episcopi si mitropoliti tronînd peste sufletele epuizate ale enoriasilor adunati buluc în colegii. Ce-s colegiile? Un fel de circumscriptii rebotezate. Cei mari rãmîn mari. Reformarea din temelii a clasei politice va însemna Vanghelie si Oprescu la Bucuresti, Berceanu la Craiova, Fenechiu la Iasi, Frunzãverde la Caras Severin, Oprisan în Vrancea. Toti acesti Înat Prea Sfintiti ne sînt cunoscuti din rugãciuni vechi si mãtãnii întrebuintate în cererile de iertare a pãcatelor fãptuite în 18 ani de la întîmplarea mai putin crestineascã al ciuruirii cu gloante a Odiosului si Odioasei în zi de Crãciun. Pentru a nu vorbi cu pãcat, uninominalul va mai primeni pe ici pe colo clasa politicã, promovînd lîngã Dumnezeu figuri noi de îngeri si sfinti. O junã evlavioasã este chiar fiica Împãratului, pe numele ei de cãlugãritã, Elena Bãsescu. Ea îsi schimbã zilnic, de mai multe ori, toalele, epuizînd toate casele de modã ale lumii doar, doar o nimeri haina smereniei. Pînã la vîrsta de 26 de ani, n-a nimerit-o. Angelica junã îsi va dovedi harul politicesc abia spre coada anului cînd va candida pentru Parlament. Tot un reprezentant al clasei politice înnoite este si Victor Ponta. El se dã june de vreo douã decenii si ceva. Confratele lui de Parlament, Cristian Boureanu, cu o pungã doldora de galbeni (cum Dumnezeu s-o fi îmbogãtit în asa hal flãcãiasul ãsta nu pricep fiindcã a bîntuit mereu prin televiziuni si forul legiuitor?), e si el o sperantã a clasei politice primenite si scrobite în masina de spãlat a uninominalului. Fete luminate cu totul proaspete - ioc! Nu tu o prospãturã, nu tu o Fecioarã Nãscãtoare. Popii si preotesele, iesiti la bãtaie, sînt hîrsiti în intrigãrii si dat la geoale pe dedesubt. În consecintã, se pronuntã analistii politicii bisericesti, mîine fatã de azi nu va aduce decît surpriza unui haos generalizat. Alesii, care-si vor întrebuinta vîrtos mecla si buzunarul personal, nu se vor mai supune cu una cu douã sefilor de partid, iar religia bunului plac se va întrona. Doar Împãratul, cel din jiltul Cotrocenilor, îsi va consolida autoritatea peste armii îngeresti care se vor decima singure, stãpînite usor cu vorba si parul. Dictatura lui Dumnezeu e veche de douã mii si ceva de ani.