Monitorul de Neamt si Roman ziarul din judetul Neamt cu cei mai multi cititori
  Stiri azi     Arhiva     Cautare     Anunturi     Forum     Redactia  
AutentificareAutentificareInregistrare 
RSS News Feed - Monitorul de Neamt Retele Sociale si RSS
RSS - Monitorul de Neamt
Calendar- Arhiva de Stiri Ianuarie 2009
LMMJVSD
   1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031 
Stiri pe e-mail - Newsletter Monitorul de Neamt Newsletter
Nume:
Email:
Links - Link-uri catre site-uri utile Link-uri
 Monitorul Neamt
 Judetul Neamt
 rochii.ro
 fantastic.ro
 culise.ro
 grazie.ro
 odeon.ro
Optiuni Pagina Optiuni pagina
Adauga in Favorites Adauga in Favorites
Seteaza Pagina de start Seteaza Pagina de start
Tipareste pagina Tipareste pagina


























Monitorul de Neamt » Stiri Locale 31 Ianuarie 2009
Tipćreste articolul - Varianta pentru imprimantć Trimite acest articol unui prieten  prin email
O viatã confiscatã de Securitate - Grigore Caraza

O viatã confiscatã de Securitate - Grigore Caraza

• Grigore Caraza, una din figurile proeminente ale rezistentei anticomuniste din Romānia, īmplineste astãzi 80 de ani • a fost condamnat īn total la 47 de ani de muncã silnicã, temnitã grea si domiciliu fortat īn Bãrãgan • dupã gratii a stat 21 de ani īn penitenciarele de la Piatra-Neamt, Bacãu, Galata-Iasi, Vãcãresti, Jilava, Tg. Ocna si Aiud • printre camarazii sãi de suferintã īn īnchisorile comuniste s-au aflat Petre Tutea, Istrate Micescu, Nichifor Crainic, Radu Gyr, Ion Petrovici, D. Stãniloaie, Iustin Pīrvu, Dumitru Bejan, Paulin Clapon, etc •

Copilãria, adolescenta

Acum 80 de ani īn urmã, pe 1 februarie, īn familia gospodarilor munteni, Ioana si Vasile Caraza din Poiana Teiului, judetul Neamt, se nãstea Grigore, al cincilea din cei sase copii ai acestora. Dupã ce terminã scoala primarã īn satul natal, urmeazã Scoala Normalã „Gheorghe Asachi“ din Piatra-Neamt. Īn anul 1948, īnvãtãtorul inspector Ioan Olaru de la Borca, īl numeste director al Scolii Primare Cãlugãreni, comuna Poiana Teiului. Īncepuse perioada de stãpīnire sovieticã īn Romānia, deci si pe valea Bistritei. Īn aceste conditii, īnvãtãtorul Grigore Caraza s-a angajat īn lupta īmpotriva acelui regim comunist care era aservit interesului sovietic. Īn martie 1949, organizeazã rezistenta anticomunistã din aceastã zonã montanã si īnfiinteazã īmpreunã cu un cunoscut organizatia anticomunistã „Frãtiile de Arme“. Este trãdat de „prietenul“ sãu si arestat īn ziua de 31 august 1949. Securistii care l-au arestat chiar acasã erau condusi de lt. de Securitate M. Asofiei, comandantul Biroului de Securitate Borca.

Īn temnitã

Calvarul sãu pricinuit de organele de represiune īncepe cu cercetãrile si bãtãile de la Securitatea din Piatra-Neamt. A fost condamnat īn trei etape, la 47 de ani muncã silnicã sau temnitã grea. Dupã gratii a suferit īn perioada 31. 08. 1949 - 22. 07. 1977, cu trei īntreruperi. Īn total 21 de ani, plus 2 ani domiciliu fortat īn Bãrãgan. A intrat īn temnitã de la vīrsta 20 de ani si a fost eliberat definitiv la vīrsta de 48 de ani. Dupã eliberare, īn vara lui 1977, a revenit īn vizitã īn satul natal, Poiana Teiului. Casa i-a fost dãrīmatã cu ocazia strãmutãrilor prilejuite de construirea barajului dela Bicaz. A mai gãsit doar douã trepte de la intrarea īn casã. S-a asezat pe ele, a privit pãdurea din jur, Ceahlãul, a īnceput sã plīngã... Viata sa, tineretea sa, s-au irosit īn temnitele de la Piatra-Neamt, Bacãu, Galata-Iasi, Vãcãresti, Jilava, Tg. Ocna, Aiud. Numai la Aiud a suferit 18 ani, din care īn zarcã, 8 ani. Īn aceste īnchisori a avut ca profesori mari personalitãti ale neamului romānesc: Petre Tutea, Istrate Micescu, Nichifor Crainic, Radu Gyr, Ion Petrovici, D. Stãniloaie s. a. Printre camarazii sãi de suferintã amintim pe Iustin Pīrvu, Dumitru Bejan, Puiu Atanasiu, Filaret Gãmãlãu, M. Lungianu, Paulin Clapon s. a. A rezistat cumplitelor reeducãri organizate īn temnitele de la Aiud īn perioada 1960-1964, activitate condusã de colonelul de securiate Gh. Crãciun, comandantul īnchisorii. Īsi aminteste cu silã de anchetatorii sãi, de tortionari, de cei care l-au īnfometat, l-au tinut īn frig si mizerie, de informatorii care l-au īmpins, prin continutul notelor informative date, īn prãpastie. Unii dintre acesti informatori, ca Traian Ungureanu sau Gh. Matase au scris 70 si 80 de note informative īmpotriva sa!

„Se elibereazã Grigore Caraza, nereeducat si ireducabil“

Grigore Caraza se numãrã printre cei 56 de fosti detinuti politici care au rezistat eroic reeducãrilor din iadul comunist. Cīnd noi eram īn libertate, īn marea īnchisoare a tãrii, Grigore simtea cum trec pe līngã el sãrbãtorile noastre: Nasterea Domnului, Anul Nou, Sfintele Pasti. Din celulã īn celulã, a pãstrat īn sufletul sãu imagini ale pãrintilor, fratelui surorilor sale, prietenilor si muntilor sãi rãmasi undeva departe. Au trecut īn chinuri cele 160 de zile de izolare, cele 40 de zile de greva foamei sau durerea celor 106 de zile cu lanturi la picioare. Chiar īn aceastã lume de infern, avīnd o memorie de exceptie, īn temnitã a memorat peste 10. 300 de versuri pe care le-a adus īn libertate prin viu grai. O parte dintre ele au fost publicate pe pãmīnt american de cãtre Zaharia - Zahu Panã īn volumul intitulat „Poezii din īnchisoare“.
Versuri alese, scoase din temnitã, fãrã hīrtie si stilou, erau creatii ale „sfintilor īnchisorilor“, printre care Nichifor Crainic si Radu Gyr. Este un moment īnãltãtor dacã ai ocazia sã-l asculti cīnd recitã „Balada codrului fãrã haiduc“ (185 de strofe) sau „Iisus īn celulã“, ambele scrise de Radu Gyr. Lui Grigore Caraza, nici torturile, nici lipsurile de tot felul nu i-au schimbat sentimentele: iubirea de Dumnezeu si de neam. Cīnd a fost eliberat din temnitã, īn adresa pe care temnicerii au trimis-o securitãtii din Piatra-Neamt se preciza: „Se elibereazã Grigore Caraza, nereeducat si ireducabil“. Īn liberate, noi murim o singurã datã, dar el, dupã gratii, murea īn fiecare clipã.
Unde vã este tineretea, domnule Caraza? „Acolo, īn acele celule strīmte, murdare, jilave si reci, īn care intra cu greu lumina soarelui, cu tineta de fecale īn interiorul ei, flãmīnd si bolnav, din cīnd īn cīnd anchetat, bãtut sau izolat sever“. Īntr-o noapte, īn celula mortii a visat cã muntele Ceahlãu era din mãmãligã. Si el mīnca cu poftã. Cīnd s-a trezit din vis, cīrpa de sub cap era udã de saliva care i-a curs din gurã.

Exilul

Cu lacrimi īn ochi, cu inima sfīsiatã de durere, dupã grele īncercãri, īn ziua de 23 mai 1980, Grigore Caraza ia drumul exilului. A ajuns īn America. Acolo s-a revãzut cu fosti camarazi din temnitele comuniste. Pe data de 22 august 1996, la Casa Albã prima doamnã a SUA a pregãtit o receptie oficialã. Grigore Caraza a fost invitat īn calitate de presedinte al Consiliului National Romān pentru America si vicepresedinte pentru SUA al AFDP cu sediu la Geneva.
Īn Congresul american, la ONU, la posturile de radio „Vocea Americii“, „Europa liberã“, „BBC“ - Londra, Grigore Caraza, sotia sa, prietenii sãi Cicerone Ioanitescu, Mia Braia, P. C. Gheorghe Calciu, Mircea Cazacu s. a. au cerut drepturi si libetãti pentru romānii de acasã si de pretutindeni. Congresmanilor americani le-a oferit documente prin care sã atragã atentia atentia asupra dezastrelor produse īn Romānia īn timpul dictaturii ceausiste. Au cerut de asemenea ministrilor de externe din tãrile dezvoltate sã sustinã la ONU cauza Romāniei. Īmpreunã cu acestia a organizat demonstratii de protest pe pãmīnt american sau īn Europa, pentru binele romānilor, īmpotriva imperiului sovietic.

Din nou acasã

Dupã 21 de ani de muncã la o companie din New-York, Grigore Caraza vine īn Romānia. Dorul de acasã a īnvins. S-a stabilit īn Piatra-Neamt. Īn iulie 2004 primeste titlul de „Cetãtean de Onoare“ al comunei Poiana Teiului, iar īn 2007, municipalitatea īi acordã titlul de „Cetãtean de Onoare“ al orasului Piatra-Neamt. Revenit pe plaiuri natale īsi viziteazã fostii camarazi, sustine conferinte tematice, aseazã plãci comemorative, aseazã troite īn cimitire din Basarabia, a sprijinit moral si material ridicarea „Mausoleului de la Aiud“ īnchinat martirilor din temnita transilvanã, a oferit gratuit la prieteni 800 de exemplare din cartea sa intitultã „Aiud īnsīngerat“, a ajutat familii nevoiase. Ca scriitor, īnvãtãtorul Grigore Caraza, prin cartea sa ajunsã la a III-a editie ne perzintã un fragment din „Odiseea“ sa. Volumul a fost lansat la Poiana Teiului, la Bicaz, la Piatra-Neamt, la Bucuresti. Peste tot s-a bucurat de aprecierile specialistilor. Cartea sa se aflã si īn Biblioteca Academiei Romāne, printre cãrtile de valoare ale Patriarhului BOR, ale Principesei Margareta a Romāniei, īn biblioteci judetene si comunale, la mari personalitãti din tarã si strãinãtate. Volumul rãmīne ca o candelã-sperantã aprinsã pentru generatiile viitoare. Realizatoarea de televiziune (TVR) Lucia Hossu-Longin l-a vizitat īn mod special, acasã la el, la New York. Ea a fãcut atunci numãrul 37 din prestigiosul serial „Memorialul durerii“, care a fost difuzat īn īntreaga tarã. Īn martie 2008, un alt realizator de televiziune, Cristi Tabãrã de la Pro Tv a fãcut un documentar despre fostul detinut Grigore Caraza, care a fost, de asemenea, difuzat īn īntreaga tarã.

La ceas aniversar

Valea Muntelui se mīndreste, printre altii, cu PC arhimandrit Iustin Pīrvu, staret al Mãnãstirii Petru-Vodã, dar si cu īnvãtãtorul-scriitor Grigore Caraza, fost detinut politic, care a luptat toatã viata pentru adevãr si care si-a servit patria voluntar, cu seninãtate si curaj. Este unul dintre putinii patrioti desãvīrsiti pe care īl mai avem printre noi. Īn camera sa intimã, īn locul de rugãciune candela nu se stinge niciodatã, alãturi de icoana Maicii Domului care l-a īnsotit din Romānia pīnã īn America si din nou acasã. De asemenea, se aflã la loc de cinste fotografii cu pãrintii, fratele, surorile sale, sute de cãrti cu autografe ale autorilor, presã strãinã īn care a scris sau īn care s-a scris despre el. A luptat, a suferit, a rãbdat, a īnvins si si-a pãstrat scīnteia de divinitate. Pentru ce a fost maltratat de comunisti? Pentru cã si-a iubit Patria si pe Dumnezeu. Acum la cei 80 de ani este fericit pentru cã a fost prigonit pentru dreptate. Nimeni dintre cei care i-au irosit viata, fãrã drept, nu i-au cerut iertare. Anchetatorii sãi, tortionarii sãi, securistii care l-au batjocorit (care mai trãiesc) au o viatã lipsitã de griji, cu pensii care sfideazã orice bun simt.
Ne mīndrim cu el. Si noi si generatiile care urmeazã īi datorãm respectul nostru. Grigore Caraza a fost unul dintre cei care au luptat pentru ca noi sã fim liberi.

Grigore Caraza - repere biografice

• 1929 - 1 februarie - se naste Grigore, al cincilea dintre cei sase
copii ai lui Vasile si Ioanei Caraza
• 1943 - absolvent al scolii Primare de 7 ani din Poiana Teiului; se
īnscrie la Scoala Normalã „Gheorghe Asachi“ din Piatra Neamt.
• 1948 - īntrerupe cursurile Scolii Normale din cauza situatiei
materiale precare a familiei
• 1948 - 1949 - īnvãtãtor īn satul Cãlugãreni, din Poiana Teiului
• 1949 - īnfiinteazã o organizatie anticomunistã īmpreunã cu
Pamfil Sãlãgeanu, din comuna Ceahlãu; pe 31 august este arestat
• 1950 - 18 februarie, condamnat la 8 ani pentru crima de uneltire
contra ordinii sociale.
• 1949 - 1957 - prima detentie politicã, executatã īn cea mai mare
parte īn Penitenciarul Aiud.
• 1957 - 23 ianuarie, eliberat de la Aiud
• 1957 - 1958 - domiciliu obligatoriu īn Bãrãgan, sat Rãchitoasa,
regiunea Constanta.
• 1958 - 20 septembrie, rearestat de la domiciliul obligatoriu
• 1959 - 18 iunie, condamnat politic la 23 ani de muncã silnicã
pentru crima de uneltire īmpotriva ordinii sociale
• 1959 - 1964, detentie la Aiud
• 1964 - pus īn libertate pe 1 august (eliberat prin Decret de
gratiere).
• 1966 - reia studiile (fãrã frecventã si seral) la Liceul „Petru
Rares“ din Piatra Neamt.
• 1970 - 21 ianuarie - 30 martie, anchetat īn stare de libertate; pe 31 martie este arestat si, deci, īntrerupe din nou studiile; pe 11 iunie este condamnat la 10 ani pentru propagandã īmpotriva orīnduirii comuniste.
• 1970 - 1977 - detentie executatã īn Aiud.
• 1977 - 22 iulie, eliberat o zi mai tīrziu dupã ce Zarca Aiudului
rãmãsese goalã; īn septembrie se reīnscrie la Liceul „Petru Rares“ pentru a mai face īncã doi ani de scoalã (īntre timp seralul se mãrise la 5 ani).
• 1979 - obtine diploma de bacalaureat la vīrsta de 50 de ani,
dupã 18 ani de scoalã.
• 1980 - 23 mai, pãrãseste tara; exil īn SUA; locuieste la New York
peste 21 ani; colaboreazã la periodicul „Cuvīntul romānesc“,
editat īn Hamilton-Canada, semnīnd cu pseudonimul Ig. Roger,
precum si la Revista „Lupta romānã“ de la Paris
• 1986 - 18 martie, obtine cetãtenie americanã
• 2001 - 17 iulie, se repatriazã
• 2004 - 30 aprilie: i se acordã titlul „Cetãtean de Onoare“ al
comunei Poiana Teiului.
• 2007 - 31 mai: i se acordã titlul „Cetãtean de Onoare“ al municipiului Piatra Neamt

Articol afisat de 5600 ori  |  Alte articole de acelasi autor  |  Trimite mesaj autorului
(Dorel RUSU, Daniel DIACONU)
Adaugć comentariul tću la acest articol Comentarii la acest articol:
Nu existć nici un comentariu la acest articol
Stiri Locale Stiri Locale
Stiri Sport Stiri Sport
Stiri Alte Titluri Stiri Alte Titluri
Stiri, informatii, cursul valutar, datele meteo, horoscop, discutii, forum.
Webdesign by webber.ro | Premium UK domain names
©2003-2006 Drepturile de autor asupra intregului continut al acestui site apartin in totalitate Grupul de Presa Accent SRL Piatra Neamt
Reproducerea totalĆ£ sau partiala a materialelor este permisa numai cu acordul Grupului de Presa Accent Piatra Neamt.
Grupului de Presa Accent SRL - societate in insolventa, in insolvency, en procedure collective