Semnele inundatiilor persistã ĂŽn comunele sinistrate

• unii sinistrati ĂŽncã mai locuiesc ĂŽn containere, pentru cã peretii caselor noi sĂŽnt umezi • 358 din cele 574 de case reconstruite au fost si finisate • „Am vãzut lucruri bune, dar mai sĂŽnt si unele nemultumiri ale oamenilor, mai mult sau mai putin ĂŽndreptãtite“, spune prefectul Mihai Archip •

Semnele lãsate de inundatiile de la jumãtatea anului trecut ĂŽn cĂŽteva comune din zona Romanului ĂŽncã nu s-au sters definitiv. Pentru a evalua situatia la fata locului, noul prefect de Neamt s-a deplasat ĂŽn zonã. „Prefectul de Neamt, Mihai Archip, s-a deplasat ĂŽn zona afectatã de inundatiile din vara anului trecut, pentru a lua contact cu realitatea de la fata locului. În aceastã actiune a fost ĂŽnsotit de subprefectul Ioan Ghica si consilierul prefectului, Lazãr Latu. Au fost vizitate localitãtile Ion Creangã, Tãmãseni si Doljesti. Astfel, prefectul a vãzut mai multe case reconstruite prin program guvernamental situate pe amplasamente diferite, a vorbit cu proprietarii caselor pentru a le afla problemele cu care se confruntã, a vizitat si trei module, din cele cinci care mai sĂŽnt ĂŽncã locuite, din dorinta proprietarilor, chiar dacã casele sĂŽnt finalizate si s-a ĂŽntĂŽlnit cu primarii din aceste localitãti“, a declarat Daniela Savu, purtãtor de cuvĂŽnt al Prefecturii Neamt. În toate cele sapte localitãti inundate, din 574 de case reconstruite ĂŽn anul trecut, 358 au fost deja finisate pĂŽnã ĂŽn prezent - cu ajutorul firmelor, ĂŽn regie proprie si cu sprijinul Fundatiei Habitat for Humanity. Pentru aceste lucrãri de finisare, mai putin pentru cele 110 case finisate de Fundatia Habitat for Humanity, a fost decontatã suma de 959. 792 lei (4. 000 lei pentru fiecare lucrare de finisaj receptionatã, si sume partiale pentru cei care au mai primit alte ajutoare similare din alte surse). „A fost o vizitã de informare a mea personalã. Am vrut sã vãd situatia la fata locului. Am stat de vorbã cu oamenii. Am vãzut lucruri bune, dar mai sĂŽnt si unele nemultumiri ale oamenilor mai mult sau mai putin ĂŽndreptãtite. Unii au zis cã preferã sã mai stea ĂŽn module pentru cã e mai cald fiind suprafatã mult mai micã si pentru cã nu si-au montat ĂŽncã parchetul ĂŽn casa nouã. Casa e mare, e nouã, sursa de cãldurã e una singurã - soba - si e mai dificil sã ĂŽncãlzeascã toatã locuinta. Pe ici pe acolo peretii nu au avut timp sã se usuce ĂŽn unele case, dar este explicabil pentru o casã terminatã de curĂŽnd si pe vreme rece. Dupã ce se vor ĂŽncãlzi peretii, timp mai ĂŽndelungat, aceastã problemã se va rezolva. În comuna Ion Creangã problema racordãrii la energia electricã nu este ĂŽncã rezolvatã. Ca urmare a demersurilor institutiei noastre am obtinut finantare, dar abia ĂŽn partea a doua a lunii noiembrie 2008 si nu fost timpul necesar ca lucrãrile sã avanseze. Banii nu au fost retrasi si vom lua toate mãsurile ĂŽn viitor ca aceastã lucrare sã fie finalizatã si cetãtenii sã beneficieze de luminã electricã“, a spus prefectul Mihai Archip.