„PĂŁmĂŽntul nu are culoare politicĂŁ“

• interviu cu deputatul de Neamt, CulitĂŁ TĂŁrĂŽtĂŁ, fost presedinte al holdingului TCE 3 Brazi • „Cred cĂŁ ĂŽn agriculturĂŁ este nevoie cu adevĂŁrat de programe care sĂŁ sprijine fermierii, sĂŁ-i ajute, pentru care sĂŁ-si dea mĂŽna toate partidele politice, asociatiile profesionale, dar si societatea civilĂŁ“, sustine parlamentarul nemtean •

Reporter: Ce a ĂŽnsemnat pentru TCE 3 Brazi prezenta presedintelui Traian BĂŁsecu ĂŽn exploatatia agricolĂŁ din Insula Mare a BrĂŁilei?
Culitã TãrÎtã: Vizita presedintelui Traian Bãsescu la Ziua CÎmpului, manifestare organizatã de TCE 3 Brazi În Insula Mare a Brãilei, pe 5 iunie, este recunoasterea fãrã echivoc a muncii depuse de toatã lumea din firmã, de fiecare om În parte, de la portar pÎnã la directorul general. Fiecare are rolul lui, dar efortul tuturor, Împletit, a dus la rezultatele pe care le avem astãzi În cea mai mare exploatatie agricolã din Europa. De asemenea, la simpozionul pe teme de agriculturã a fost toatã floarea stiintei românesti, presedintele Academiei de Stiinte Agricole si Silvice a Academiei Române, Cristian Hera, dar si din toatã lumea si mã refer aici la prezenta marilor concerne internationale, producãtori de masini si utilaje agricole, producãtori de material biologic, seminte sau Îngrãsãminte. Ne-au onorat invitatia reprezentanti de renume din Germania, Statele Unite ale Americii, Italia, Franta, la care s-au adãugat toate organizatiile sindicale si profesionale din România, membri ai comisiei pentru agriculturã din Parlamentul României, dar si reprezentanti din tot spectrul politic, ceea ce Înseamnã cã pãmÎntul nu are culoare politicã. Consider cã toti avem datoria moralã de a scoate agricultura din necaz, iar În acest domeniu trebuie sã fie o gÎndire coerentã.
Rep: În ce sens?
C.T: Din patru ĂŽn patru ani vine un ministru, mai bun sau nu decĂŽt celĂŁlalt si face programe de dezvoltare a agriculturii. DupĂŁ patru ani vine altul si o ia de la capĂŁt, cu un alt program. Totul se rupe si nu are continuitate. Cred cĂŁ ĂŽn acest domeniu este nevoie cu adevĂŁrat de programe care sĂŁ sprijine fermierii, sĂŁ-i ajute, pentru care sĂŁ-si dea mĂŽna toate partidele politice, asociatiile profesionale, dar si societatea civilĂŁ. Toti factorii de rĂŁspundere si care au un cuvĂŽnt de spus trebuie sĂŁ ridice agricultura la rangul pe care ĂŽl meritĂŁ.

„PĂŁmĂŽntul care nu este lucrat se ĂŽmbolnĂŁveste“

Rep: Agricultura este un sector riscant. Investesti si te poti trezi cĂŁ ai aruncat banii, iar ĂŽn cazul creditelor bĂŁncile nu iartĂŁ...
C.T: Presedintele Traian Bãsescu a vorbit despre dezamãgirea fatã de sistemul bancar, nu numai fatã de domeniul agricol, ci referindu-se la întreg spectrul economic. A venit în Insulã, a vãzut cum se munceste aici si ce rezultate se pot obtine în agriculturã, iar la final a declarat cã este garant al celor care muncesc aici. TCE 3 Brazi confirmã efortul depus de toti cei care muncesc aici. Cu aceleasi resurse se putea investi în alte domenii, de unde se putea obtine cu mult mai mult decît se obtine în agriculturã. Am mai spus si mã repet cã este normal sã acorzi pãmîntului o atentie deosebitã indiferent la ce scarã se vorbeste. Adicã nu conteazã dacã esti un mic fermier, ai un hectar-douã de teren, sau ai zeci de hectare, pãmîntul trebuie muncit si nu trebuie lãsat pîrloagã sub nici o formã. Sînt persoane în vîrstã, care detin suprafete mai mici, dar chiar si asa acestea nu trebuie lãsate la voia întîmplãrii. Se pot da în asociatii, sã-l lucreze altcineva, numai sã nu stea nelucrat pentru cã asa pãmîntul se îmbolnãveste. Si nu e vorba numai de bucata unui om, de acolo se îmbolnãvesc si parcelele vecine si tot asa. Este vorba de neglijentã crasã, care lasã urme, si din pãcate nu numai la cei care nu se îngrijesc de pãmînt, ci la toatã lumea. Dacã am vorbi numai de persoane în vîrstã tot ar fi ceva, dar este vorba si de foarte multi tineri, care nu sînt interesati de acest domeniu în nici un fel. În concluzie cei care detin terenuri pe care le lasã în nelucrare, au pãmînt pe care nu-l muncesc dar nici nu-l dau altcuiva, ar trebui sanctionati.
Rep: Care sĂŽnt cele mai mari greutĂŁti cu care se confruntĂŁ un fermier?
C.T: Chiar presedintele Traian Bãsescu a punctat foarte bine cele mai mari probleme de acest fel. În primul rînd este vorba de plantele modificate genetic, acesta este cea mai mare problemã cu care ne confruntãm nu numai noi, ci toti fermierii de pretutindeni. În altã ordine de idei, cel mai mare necaz de la noi, din România, si principalul obiectiv care trebuie urmãrit este punerea la punct a sistemului de irigatii. Aceasta este problema-problemelor mai ales în acestã perioadã de timp cînd sînt schimbãri climatice majore. Dacã nu vom pune la punct acest sistem, dacã nu vom duce apa la rãdãcina plantelor, nu vom putea face nimic. Deja timpul este trecut, dar cu ceva efort, cu perdele de protectie si reproiectarea sistemului de irigatii, iesim la liman.