 Experimentul „Educatia“
• Codul Educatiei schimbã din temelii învãtãmîntul • elevii de clasele a VII-a si a VIII-a nu vor mai da tezele unice • intrarea la liceu se va face pe baza unei testãri • elevii de clasa a patra vor da si ei un test pentru a intra la gimnaziu • sindicalistii sînt multumiti cu noile reglementãri incluse în noul cod • totusi, nu se stie dacã noile reglementãri se aplicã de anul acesta sau de la anul • Noul Cod al Educatiei (cam al douãzecelea de dupã 1989) aduce din nou schimbãri majore pentru învãtãmîntul românesc numai cã, de aceastã datã se sperã sã fie ultimele modificãri. Concret, noul pachet de legi care reglementeazã activitatea în învãtãmînt, a fost finalizat si acum se aflã în dezbatere pe site-ul Ministerului Educatiei. Primul ministru a anuntat cã intentioneazã adoptarea noului cod la începutul lunii septembrie ceea ce a stîrnit nemultumirea sindicalistilor care nu înteleg aceastã grabã nejustificatã. „La fel ca în orice tarã europeanã, Codul Educatiei ar fi trebuit supus unei dezbateri publice cel putin 6 luni, astfel încît, toti cei implicati în procesul educational sã vinã cu idei, pãreri sau solutii. Codul nu este perfect dar este perfectibil si de aceea este necesar un timp îndelungat pentru dezbaterea publicã. Nu întelegem în nici un fel graba Guvernului care si doreste adoptarea Codului pe data de 2 septembrie. Sînt convinsã cã este vorba despre ratiuni politice dar dacã se grãbeste acest ultim cod, care este cel mai complet si mai bun de pînã acum, cu sigurantã vor apãrea probleme mai tîrziu“, a declarat Gabriela Grigore, unul dintre liderii de la FSLI Neamt.
13 ani de scoalã vor fi obligatorii
Una dintre modificãrile prevãzute în noul cod se referã la faptul cã învãtãmîntul va fi de 13 ani obligatoriu. Practic este vorba despre un an de grãdinitã, adicã de grupã pregãtitoare, iar restul de 12 ani va însemna parcurgerea tuturor ciclurilor de învãtãmînt, primar, gimnazial si liceal. Aici vor apãrea cu sigurantã probleme întrucît foarte multi români nu vor avea bani sã-si tinã copiii la liceu. Pentru a urma cursuri liceale, multi dintre adolescentii de la tarã, vor fi obligati sã facã naveta sau vor locui la gazde ori internat, ceea ce implicã cheltuieli destul de mari. O altã problemã va fi aceea a grupei pregãtitoare. Ea va fi obligatorie doar cã numãrul locurilor în grãdinite este absolut insuficient, an de an, cîteva sute sau chiar mii de copii nemteni neavînd loc în grãdinitele din judet.
O altã propunere ce se regãseste în Cod prevede cã la finalul clasei a patra, elevii sã sustinã o testare dupã modelul din tãrile europene, la matematicã si la românã pentru a putea intra la gimnaziu. Nu se precizeazã ce se va întîmpla cu cei care nu iau aceste teste.
Examen de admitere la liceu
La gimnaziu, noul Cod simplificã destul de mult lucrurile si viata elevilor. Astfel, ei nu vor mai fi obligati sã sustinã acele teze unice care se dãdeau în ultimii doi ani, în fiecare semestru ci, pentru a intra la liceu vor da o singurã testare, de tipul celor internationale. Astfel, intrarea la liceu se va face pe baza notei obtinute la acest test care va conta în proportie de 50% dar si pe baza mediei generale din fiecare din cei patru ani scolari de gimnaziu. Testele care se vor da vor fi de genul PISA, un test international, mai mult de culturã generalã dar care va cuprinde întrebãri din toate domeniile de învãtãmînt. Astfel de teste au fost date cu titlu informativ în mai multe scoli din România iar elevii au spus cã sînt simple si stupide. Totusi, în clasamentele internationale, tara noastrã s-a clasat pe penultimul loc din Europa, elevi mai slabi ca noi avînd doar Muntenegru.
Bacalaureat mai simplu
O altã modificare ce se regãseste în Codul Educatiei se referã la simplificarea examenului de bacalaureat. Astfel, examenul nu se va mai da la 5 obiecte ca pînã acum ci doar la trei: românã, matematicã sau istorie în functie de profilul liceului si la un obiect la alegere dintre fizicã, chimie, biologie, geografie, filosofie, psihologie sau economie. De asemnenea, probele orale ale bacalaureatului vor dispãrea, elevii urmînd a fi testati pe parcursul clasei a XII-a la limba românã si la limbile strãine.
Învãtãmîntul la distantã va dispãrea
Noul pachet de legi referitoare la învãtãmînt cuprinde reglementãri si în domeniul universitar. Una dintre cele mai importante se referã la faptul cã învãtãmîntul la distantã, în formula actualã va dispãrea si va fi înlocuit de învãtãmîntul la distantã cu frecventã redusã. Cu alte cuvinte, cursantii nu vor fi obligati sã vinã la scoalã doar în sesiune ci de minimum douã ori pe lunã pentru a asista la cursuri iar examinarea se va face ca de obiciei, în sesiune. Tot ca element de noutate, au fost prevãzute cinci categorii de masterate: de aprofundare, de cercetare, interdisciplinar, complementar si de formare continuã.
Nu se stie deocamdatã cînd vor fi aplicate toate aceste noi reglementãri. Sindicalistii vor aplicarea noului cod din anul scolar 2010-2011 dar guvernul vrea de anul acesta. Dacã noul Cod va fi adoptat în luna septembrie se va preciza clar atunci dacã va intra sau nu în vigoare de la începutul acestui nou an scoalar. În conditiile în care legislatia nouã va fi aplicatã din viitorul an scolar, elevii din clasele a VIII-a si a XII-a vor fi obligati sã dea examenele la fel ca si pînã acum.
|
Autentificare
