Palatul Cnejilor, blestemul trecutului si nepĂŁsarea prezentului

• monumentul istoric de la poalele CeahlĂŁului trece prin vremuri triste • secolele cĂŁrora le-a dĂŁinuit si-au pus amprenta, palatul fiind o ruinĂŁ • locul este plin de legende, amplificĂŽnd aura de mister ce vine din istoria de aproape patru veacuri a monumentului • se doreste reabilitarea palatului, dar cĂŽnd si cum nu se stie •

Curtea Palatului Cnejilor Cantacuzini de la poale de CeahlĂŁu a fost, de Duminica Rusaliilor, plinĂŁ de lume. Multimea de oameni de toate vĂŽrstele a descins, ĂŽncĂŁ de cu zori, ĂŽntre turnurile Domnitei si al Toderasului, la chemarea sunetului de bucium, slobozit de pe Culmea Schitului, si al dangĂŁtului de clopote trase din turla bisericii PogorĂŽrea Duhului SfĂŽnt. Motivul, hramul lĂŁcasului de cult, ctitorit la 1639 de paharnicul Gheorghe Coci, fratele domnitorului Vasile Lupu, care, ajuns atunci, nu ĂŽntĂŽmplĂŁtor pe acele locuri, a rĂŁmas impresionat de frumusetea zonei si de credinta slujitorilor lui Dumnezeu. La rĂŽndu-ne, rĂŁspunzĂŽnd acelorasi chemĂŁri, aveam sĂŁ fim de Rusalii prezenti la momentul de prĂŁznuire crestineascĂŁ al gospodarilor din CeahlĂŁu, ĂŽncercĂŽnd, cu acest prilej, clipe de ĂŽnĂŁltare spiritualĂŁ si de retrĂŁire a unor vremi istorice de mult apuse. Vremi ĂŽnsĂŁ, care prin vestigiile ce au rezistat pe alocuri ĂŽncĂŁ semet vitregiilor naturii, te ĂŽnvĂŁluie pe neobservate.

Blestemul

Si dacĂŁ a fost sĂŁ fie, dincolo de comuniunea spiritualiceascĂŁ cu Divinitatea, prin SfĂŽnta Liturghie oficiatĂŁ de cĂŁtre preotii Mihai Damian si Andrei Fabian, aveam sĂŁ aflĂŁm si unele lucruri pe tema a ceea ce au ĂŽnsemnat din punct de vedere istoric, dar si legendar, locurile din vecinĂŁtatea CeahlĂŁului. „AceastĂŁ bisericĂŁ se aflĂŁ pe locul unui asezĂŁmĂŽnt mai vechi, pe nume Schitul lui Silvestru. Silvestru a fost un monah venit din Transilvania, care, nemaiputĂŽnd suporta conditiile impuse de grofii unguri, s-a retras la poalele CeahlĂŁului. Aici, dintr-un frasin cu diametru foarte mare, a construit o bisericutĂŁ. Hatmanul Gheorghe, fratele voievodului Vasile Lupu, aflĂŽndu-se ĂŽn recunoastere ĂŽn zona de granitĂŁ a Moldovei, a speculat pozitia geo-strategicĂŁ pe care o ocupa acest mic schit al Silvestrului si hotĂŁrĂŁste pe loc sĂŁ zideascĂŁ o bisericĂŁ, cum spune cronica vremii, din zid ĂŽntĂŁrit. Mai apoi, ginerele hatmanului Gheorghe, Alexandru Ruset VodĂŁ cu doamna Anita, sotia sa, vor pune pentru prima datĂŁ zid de incintĂŁ, care nu era atĂŽt de gros precum vedem noi astĂŁzi ruinele. Dar adevĂŁrata ĂŽnflorire a fortĂŁretei avea sĂŁ aibĂŁ loc ĂŽn timpul Cantacuzinilor, ei fiind aceia ce au ĂŽncercat sĂŁ transforme acest loc, dintr-o bisericutĂŁ cu oarecare rol de apĂŁrare ĂŽntr-o fortĂŁreatĂŁ pentru servirea propriilor interese. Cantacuzinii, dĂŽndu-i afarĂŁ pe cĂŁlugĂŁri din propria bisericĂŁ, si-au atras, conform spuselor vremii, groaznic blestem de care au fost urmĂŁriti, neam de neam, pĂŽnĂŁ ce au pierdut mosiile, parte dintre ei sfĂŽrsind prin morti cumplite“, a povestit pĂŁrintele Fabian, preotul paroh al Bisericii PogorĂŽrea Duhului SfĂŽnt din CeahlĂŁu.

Legende si sursĂŁ de inspiratie

Locul este plin de legende, care au circulat, ĂŽn cele aproape patru veacuri de istorie, din om ĂŽn om, fiecare adĂŁugĂŽnd cĂŽte ceva dupĂŁ propria fantezie. Asa aveam sĂŁ aflĂŁm cĂŁ unul dintre cneji a pus, cĂŽnd se ĂŽnĂŁltau zidurile, sĂŁ fie mĂŁsuratĂŁ umbra cĂŽtorva robi, asezĂŽnd apoi sfara ĂŽn temelia zidurilor. N-a apucat sĂŁ apunĂŁ soarele si viata bietilor oameni s-a stins pe vecie. O altĂŁ legendĂŁ, ce are legĂŁturĂŁ cu Palatul Cnejilor, este cea a stĂŽncii lui Budu de pe CeahlĂŁu. Unul dintre cĂŁpitanii voievodului Alexandru cel Bun a murit ĂŽntr-o luptĂŁ, iar iubita l-a chemat de dincolo de moarte sub formĂŁ de strigoi, la cererea unei hĂŽrce vrĂŁjitoare. Ajuns deasupra CeahlĂŁului, Budu, cĂŁlare pe un cal ĂŽnaripat este surprins de primul cĂŽntat al cocosului si transformat ĂŽn stĂŽncĂŁ. Nu ĂŽntĂŽmplĂŁtor se spune cĂŁ, atunci cĂŽnd umbra stĂŽncii lui Budu de pe CeahlĂŁu se lasĂŁ deasupra Palatului Cnejilor, cel care este surprins ĂŽntre zidurile palatului ĂŽn noptile cu lunĂŁ plinĂŁ este transformat ĂŽn strigoi, la fel ca Budu. Se vorbeste, de asemeni, despre asa-zisele comori ale palatului, care ard cu foc albastru, la fiecare sapte ani, dar fiind apĂŁrate de blesteme, nimeni n-are curajul sĂŁ se apropie. TĂŁrĂŽmul de vietuire trecĂŁtoare al cnejilor Cantacuzini din CeahlĂŁu a fost cĂŁlcat de-a lungul vremii de mari personalitĂŁti culturale românesti si strĂŁine, pe multe dintre acestea inspirĂŽndu-le ĂŽn creatiile de mai tĂŽrziu. Se pare cĂŁ ĂŽnsusi marele poet Mihai Eminescu ar fi fost pe aceste locuri, poate chiar oaspete al castelului, poezia „Strigoii“ fiind inspiratĂŁ de legendele din zonĂŁ. CĂŽt despre Alexandre Dumas tatĂŁl, se povesteste cĂŁ actiunea romanului „Strigoiul Carpatilor“ s-ar baza pe legendele cunoscute din perioada ĂŽn care a fost oaspetele castelului, si lista ar putea continua.

Ruina

Din nefericire, ĂŽnsĂŁ, fosta resedintĂŁ a Cantacuzinilor zace astĂŁzi ĂŽn ruinĂŁ. Doar fantezia de muntean sadea te mai ajutĂŁ ĂŽn a-ti imagina lumea de odinioarĂŁ. SĂŁ fie oare vorba despre acel blestem, la care a fĂŁcut referire preotul Fabian? Sau nepĂŁsarea contemporanilor, care trec mult prea usor pe lĂŽngĂŁ ceea ce istoria ne dĂŁruieste ĂŽncĂŁ. Palatul Cnejilor este prins ĂŽn rĂŽndul monumentelor istorice de categoria A si ĂŁsta-i un lucru bun. Numai cĂŁ, ĂŽn atare situatie, pentru orice lucrare de reconstituire si reabilitare, trebuie avizul Comisiei Nationale de Patrimoniu. Si-apoi banii... Cui revine sarcina de a pune banii la bĂŁtaie, pentru refacerea zidurilor si turnurilor si repunerea ĂŽn circuitul turistic a unui asa monument istoric? „Ar fi cazul demarĂŁrii unui proiect de restaurare prin finantare europeanĂŁ, dar birocratia mare din România ne dezarmeazĂŁ ĂŽnainte de a porni la drum. SĂŽntem cuprinsi ĂŽntr-o lume a deznĂŁdejdii, din care doar Dumnezeu ne mai poate scoate. SperĂŁm cĂŁ aceastĂŁ bisericutĂŁ si acest monument istoric vor avea parte de vremuri mai bune. NĂŁdejdea ne e doar la Dumnezeu“, avea sĂŁ ne spunĂŁ pĂŁrintele Fabian. Proiectul la care s-a fĂŁcut referire ar costa ĂŽn jur de 2,5 milioane euro, asta ĂŽn conceptia avizatĂŁ a specialistilor de la Complexul Muzeal Neamt. Pornirea unui asemenea demers ar trebui sĂŁ revinĂŁ administratiei locale, sprijinitĂŁ de Consiliul Judetean, Mitropolia Moldovei si, de ce nu, de unele organizatii nonguvernamentale. „Am ĂŽncercat sĂŁ accesĂŁm unele fonduri pentru reabilitarea acestui monument istoric, dar n-am reusit pĂŽnĂŁ-n prezent, desi promisiuni am avut din partea fiecĂŁrui guvern. Si totusi, am reusit un lucru, sĂŁ intabulĂŁm terenul pe care se aflĂŁ acest obiectiv. De-acum ĂŽnainte, avĂŽnd si actul de proprietate asupra a ceea ce reprezintĂŁ acest tĂŁrĂŽm istoric pentru noi, cu ajutorul lui Dumnezeu, sper ca ĂŽn aceastĂŁ varĂŁ sĂŁ demarĂŁm un program de reabilitare. Cer ĂŽnsĂŁ oamenilor de afaceri din zonĂŁ sĂŁ ne ajute, fiecare ĂŽn functie de posibilitĂŁti, ĂŽn a reusi sĂŁ facem pentru ĂŽnceput un proiect de fezabilitate pe acest subiect“, a afirmat Constantin Schiopu, primarul comunei CeahlĂŁu, aflat la rĂŽndu-i la hramul bisericutei din curtea Palatului Cnejilor. PĂŽnĂŁ una alta, vestigiile seculare de la CeahlĂŁu, nĂŁpĂŁdite de buruieni si arbori, asteaptĂŁ cuminti vremuri mai bune. ParafrazĂŽnd, ne ĂŽntrebĂŁm firesc: cine va rupe blestemul trecutului?