Monitorul de Neamt si Roman ziarul din judetul Neamt cu cei mai multi cititori
  Stiri azi     Arhiva     Cautare     Anunturi     Forum     Redactia  
AutentificareAutentificareInregistrare 
Calendar- Arhiva de Stiri Iunie 2010
LMMJVSD
 123456
78910111213
14151617181920
21222324252627
282930    
Stiri pe e-mail - Newsletter Monitorul de Neamt Newsletter
Nume:
Email:
Links - Link-uri catre site-uri utile Link-uri
 Judetul Neamt
 Video Production
 Cambridge
Optiuni Pagina Optiuni pagina
Adauga in Favorites Adauga in Favorites
Seteaza Pagina de start Seteaza Pagina de start
Tipareste pagina Tipareste pagina


























Monitorul de Neamt » Stiri Opinii 21 Iunie 2010
Tipãreste articolul - Varianta pentru imprimantã Trimite acest articol unui prieten  prin email
UDMR reînvie Dictatul de la Viena

UDMR reînvie Dictatul de la Viena

• cum ar trebui sã fie organizate Regiunile de dezvoltare în viziunea Uniunii Europene • în anul 2004, în baza recomandãrilor UE, Guvernul României a stabilit opt regiuni de dezvoltare • acestea par a nu fi pe placul UDMR, care este alergic si la judete • UDMR a propus anul trecut înfiintarea a 16 regiuni de dezvoltare • între cele 16 regiuni de dezvoltare propuse figureazã „Covasna-Harghita-Mures” care reconstituie teritorial fosta „Regiune autonomã maghiarã” din anii 1952-1958 • de asemenea, macroregiunea V propusã de UDMR seamãnã ca douã picãturi de apã cu teritoriul cedat de România în 1940 prin Dictatul de la Viena • o propunere de împãrtire a României pe regiuni a trecut de una dintre Camere (Senat) fãrã sã fi avut loc nici un fel de dezbatere si nici un fel de discutie în public, fiind totusi vorba de o chestiune de interes national •

„Aveam 13 ani cînd, în august 1940, a fost datã sentinta „arbitralã” de la Viena. Atunci Transilvania a fost ruptã în douã. Cînd am pus pe hartã propunerea de regionalizare din 2009, am regãsit aceeasi rupere a Transilvaniei în douã, dar ceva mai extinsã decît în 1940. Nu mi-a venit sã cred cînd am constatat cã, printr-un artificiu procedural al majoritãtii din Senat, propunerea de împãrtire a Transilvaniei – sub pretextul regionalizãrii – a fost adoptatã de Senatul României prin aprobare tacitã. Acum, aceeasi propunere de regionalizare se aflã în Camera Deputatilor. Vã este chiar indiferent, domnilor parlamentari, dacã aceastã tarã a noastrã se destramã prin voturile dvs.?“

Regiunile de dezvoltare în viziunea Uniunii Europene

1. Parlamentul European si Consiliul Uniunii Europene au aprobat, la 26 mai 2003, Regulamentul (CE) Nr. 1059/2003 privind instituirea unui nomenclator al unitãtilor teritoriale de statisticã (NUTS) (sublinierea D.C.G.). Regulamentul a fost adoptat pentru a dispune de date statistice comparabile pe ansamblul Uniunii Europene. El prevede „cel putin trei niveluri ierarhice de detaliere”, bazate pe componenta teritorialã actualã a regiunilor de nivel NUTS 3 (sublinierea D.C.G.). Articolul 2 al Regulamentului precizeazã: „NUTS este un nomenclator ierarhic” cu 3 nivele de unitãti teritoriale si anume - NUTS 1, NUTS 2 si NUTS 3 (articolul 2). Definirea acestor unitãti teritoriale „se bazeazã în principal pe unitãtile administrative existente în statele membre” (articolul 3 din Regulament). Cele 3 niveluri NUTS sînt determinate de „pragurile demografice” (minimum si maximum) anume: NUTS 1 - de la 3 la 7 milioane locuitori, NUTS 2 - 800.000 pînã la 3 milioane, NUTS 3 - de la 150.000 pînã la 800.000. Regulamentul adoptat de Parlamentul si Consiliul Europei confirmã si întãreste realitatea unitãtilor teritoriale de bazã (NUTS 3) din statele membre, prin înscrierea lor nominalã în „Jurnalul Oficial” al Uniunii Europene din 21 iunie 2003.

Pentru a nu fi nici un dubiu, anexa II a Regulamentului sus-amintit, înscrie si denumirile unitãtilor administrative existente (NUTS 3) în principalele tãri cuprinse în Regulament, asa cum sînt arãtate în tabelul de sus. Recapitulînd: Regulamentul 1059/2003 al Parlamentului European si al Consiliului, consemneazã si confirmã realitatea unitãtilor teritoriale de bazã existente în statele membre, cu recomandarea: „ar trebui sã se respecte situatia politicã, administrativã si institutionalã existentã” (paragraful 10, pagina 1 din Regulament).

Regiunile de dezvoltare în viziunea Guvernului României

2. Pornind de la Recomandarea nr. 1059 din 26 mai 2003, Guvernul Român a initiat si Parlamentul a aprobat Legea nr. 315/2004 privind dezvoltarea regionalã în România (publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I-a, nr. 577 din 29 iunie 2004). Politica de dezvoltare regionalã - precizeazã legiuitorul din 2004 - este pusã în aplicare „în scopul asigurãrii cresterii economice si dezvoltãrii sociale echilibrate si durabile ale unor arii geografice constituite în regiuni de dezvoltare” (Legea din 2004, articolul 2/1). Legea 315/2004 a stabilit 8 regiuni de dezvoltare (vezi Harta nr. I).

UDMR, alergic la judete si nu numai...

3. ÃŽn 2009, 9 senatori si 22 deputati UDMR au înaintat Senatului o propunere legislativã (înregistratã cu nr. L/432/2009) pentru „modificarea si completarea Legii 315/2004 privind dezvoltarea regionalã în România cu modificãrile si completãrile ulterioare”. Propunerea constã în formarea a 16 regiuni si 5 macroregiuni de dezvoltare, în locul celor 8 existente în prezent. Expunerea de motive, semnatã de initiatori, cuprinde formulãri generale, ca de exemplu, „diminuarea decalajelor economice si sociale… sustinerea unei dezvoltãri durabile a tuturor regiunilor tãrii… restructurarea economiei regiunilor… promovarea unei dezvoltãri echilibrate, a unor comunitãti durabile si a incluziunii sociale…”. Expunerea de motive nu explicã de ce împãrtirea pe cele 8 regiuni de dezvoltare din 2004 ar trebui înlocuitã. Anexa I a propunerii legislative a parlamentarilor UDMR enumerã cele 16 regiuni de dezvoltare, fiecare cu numele unitãtilor componente, unde însã denumirea „judet” nu apare nicãieri. Omisiune care alimenteazã informatia vehiculatã pe cale oralã, cã judetele vor dispãrea odatã cu noua regionalizare. Disparitia judetelor pare sugeratã si de explicatia unuia din initiatori: cele 16 regiuni de dezvoltare reprezintã o fazã intermediarã spre cele cinci macroregiuni, obligatorii în 2013. Explicatia nu face nici o mentiune despre existenta în continuare a judetelor. Cele 16 regiuni de dezvoltare (NUTS 2), propuse de initiatorii UDMR, sînt arãtate în harta nr. 2. Cele 5 macroregiuni, propuse de aceiasi initiatori, sînt reprezentate în harta nr. 3. Initiatorii doresc ca împãrtirea în 16 regiuni sã intre repede în vigoare, la 1 ianuarie 2011. ÃŽn martie 2010, un deputat UDMR a propus ca Aradul sã nu facã parte din aceeasi regiune de dezvoltare cu judetul Timis si sã se alãture judetelor Bihor, Satu Mare si Sãlaj cu care „se aseamãnã mai mult din punct de vedere economic sau cultural”.

Dezvoltare dupã... Dictatul de la Viena

Din propunerea de mai sus rezultã urmãtoarele:
a) Regiunile de dezvoltare stabilite în 2004 sînt anulate fãrã vreo motivare realã.
b) Se propune un regim de tranzitie cu 16 regiuni - cu o duratã de maximum trei ani; tranzitia ne aminteste de „întovãrãsirile agricole” din anii ‘50 menite sã înlesneascã eliminarea proprietãtii tãrãnesti individuale si constituirea colhozului.
Propunerea cu 16 regiuni de dezvoltare urmãreste cumva desfiintarea judetelor ca unitãti de bazã? O atare desfiintare ar fi unicã în Uniunea Europeanã unde asemenea unitãti teritoriale de bazã existã în continuare, confirmate prin Regulamentul nr. 1059/2003.
c) ÃŽntre cele 16 propuse regiuni de dezvoltare, la nr. 14 figureazã „Covasna-Harghita-Mures”. Este astfel reconstituitã teritorial fosta „Regiune autonomã maghiarã” din anii 1952-1958 (vezi Hãrtile nr. 2 si 4), numitã acum „Regiunea de dezvoltare nr. 14″.
d) Macroregiunile IV si V din noua propunere de regionalizare împart aria transilvanã în douã, si anume (vezi harta nr. 4):
IV. la Sud: Arad, Timis, Caras Severin, Hunedoara, Alba, Sibiu si Brasov;
V. toatã aria de Nord si Est a Transilvaniei, de la Oradea, Satu Mare si Baia Mare, pînã la Miercurea Ciuc si Sfîntu Gheorghe.
O atare propunere trimite la trecutul apropiat, astfel:
a) a se compara macroregiunea V cu teritoriul cedat prin Dictatul de la Viena în august 1940 (harta 5 de comparat cu harta 4). Macroregiunea V înseamnã o lãrgire spre sud a teritoriului cedat în 1940.
b) în august 1940, a avut loc la Turnu Severin o întîlnire preliminarã a unor reprezentanti ai României si Ungariei, preludiu la Dictatul de la Viena. Partea ungarã a propus celei române „împãrtirea” Transilvaniei între cele douã state, conform cu cele arãtate în harta nr. 6.
Macroregiunea propusã în 2009 este, cu mici diferente, aceeasi cu propunerea din august 1940.
Se poate interpreta cã este o simplã coincidentã.
Se poate interpreta si altfel.
Evenimente relativ recente au demonstrat cã nu este prea complicat sã se constituie un nou stat pe teritoriul unui stat european, fie prin mijloace militare, fie altele, cu concursul sustinut al mass-media internationale. Noul „stat” recunoscut de o seamã de guverne este un „model” ce poate fi, în anume împrejurãri, invocat si pus în practicã.

Propunerea UDMR pe traseul pentru-contra-pentru

Traseul propunerii din 2009: pentru-contra si iarãsi pentru.
3 iunie 2009: Propunerea UDMR este înregistratã la Senat cu nr. b284.
10.06-10.07.2009: Trimisã spre aviz la Consiliul Legislativ, la Guvern si la Comisia pentru administratie publicã, organizarea teritoriului si protectia mediului.
10.07.2009: Consiliul legislativ: aviz favorabil.
23.09.2009: Punctul de vedere al guvernului - aviz negativ.
3 si 9 februarie 2010: Punctul de vedere al Comisiei pentru administratie publicã etc. - aviz negativ.
10 februarie 2010: Propunerea pentru o nouã regionalizare a României este înscrisã pe ordinea de zi a Senatului si adoptatã în aceeasi zi, prin aprobare tacitã.
Cum a fost posibil ca, pe de o parte, Guvernul (PDL-UDMR) si Comisia pentru administratie publicã sã dea aviz negativ, iar Senatul sã adopte propunerea prin aprobare tacitã?
Se pare cã lucrul a fost posibil printr-o manevrã de procedurã initiatã de un lider al majoritãtii din Senat. O atitudine cel putin curioasã…
În concluzie, o propunere de împãrtire a României pe regiuni a trecut de una dintre Camere fãrã sã fi avut loc nici un fel de dezbatere si nici un fel de discutie în public, fiind totusi vorba de o chestiune de interes national.
Sã fie o simplã coincidentã!?!
Cînd regimul trecut a renuntat, în 1968, la împãrtirea în raioane si regiuni (dupã model sovietic), propunerea de revenire la judete a fost publicatã în presã, cu harta respectivã, spre dezbatere publicã. Iar definitivarea, atunci, în 1968, a tinut seamã si de opiniile venite din public, ca, de exemplu, constituirea a douã judete: Brãila si Galati (initial era prevãzut un singur judet, cu ambele orase dunãrene).
ÃŽntr-un sistem cu mai multe partide si libertatea mass-media o asemenea propunere - constituirea regiunilor de dezvoltare - cu consecinte ce pot duce foarte departe… trece pe tãcute, pe furis, ascunsã opiniei publice.

Regiunile de dezvoltare conform Legii 315/2004
1) Nord-Est, cu judetele Suceava, Botosani, Neamt, Iasi, Bacãu si Vaslui
2) Sud-Est, cu judetele Vrancea, Galati, Buzãu, Brãila, Tulcea si Constanta
3) Sud-Muntenia, cu judetele Arges, Prahova, Dâmbovita, Teleorman, Giurgiu, Ialomita si Cãlãrasi
4) Sud-Vest Oltenia, cu judetele Mehedinti, Gorj, Vâlcea, Dolj si Olt
5) Vest, cu judetele Timis, Caras Severin, Hunedoara si Arad
6) Nord-Vest, cu judetele Bihor, Sãlaj, Cluj, Bistrita-Nãsãud, Maramures si Satu Mare
7) Centru, cu judetele Alba, Sibiu, Mures, Harghita, Covasna si Brasov
8) Bucuresti-Ilfov, cu Municipiul Bucuresti si judetul Ilfov

Cele 16 Regiuni de dezvoltare conform propunerii UDMR din 2009
Prin propunerea UDMR, aria transilvanã este decupatã în felii. Unele (numerele 15 si 16, harta nr. 2) merg în prelungirea regiunii de dezvoltare „Covasna-Harghita-Mures” (nr. 14 în harta nr. 2). Altele (nr. 12 si 13 harta nr. 2) se aseazã de-a lungul Carpatilor meridionali.
01 - Botosani, Suceava
02 - Bacãu, Iasi, Neamt, Vaslui
03 - Brãila, Buzãu, Galati, Vrancea
04 - Constanta, Tulcea
05 - Bucuresti
06 - Cãlãrasi, Ialomita, Ilfov
07 - Giurgiu, Teleorman
08 - Dolj, Mehedinti, Olt
09 - Gorj, Vîlcea
10 - Arges, Dîmbovita, Prahova
11 - Arad, Caras Severin, Timisoara
12 - Alba, Hunedoara
13 - Sibiu, Brasov
14 - Covasna, Harghita, Mures
15 - Bistrita-Nãsãud, Cluj, Maramures
16 - Bihor, Sãlaj, Satu Mare

Regiunea Autonomã Maghiarã constituitã în 1952 (devenitã ulterior Mures-Autonomã Maghiarã) din initiativa si cu aportul unor consilieri sovietici. A se compara teritoriul Regiunii Autonome din 1952 cu acela al regiunii de dezvoltare Covasna-Harghita-Mures, propusã în 2009 (harta nr. 2, regiunea nr. 14).

Cele 5 macroregiuni propuse prin initiativa UDMR din 2009
I. Moldova toatã, plus Brãila si Buzãu
II. De la Tulcea si Constanta si pînã la Drobeta-Turnu Severin (partea de sud a Munteniei si Olteniei) pînã la Dunãre, inclusiv Bucurestii
III. Partea de nord a Munteniei si Olteniei (Prahova, Dîmbovita, Arges, Vîlcea si Gorj)
IV. Banatul, plus partea de sud a Transilvaniei (Arad, Hunedoara, Alba, Sibiu, Brasov)
V. Partea de Nord si Est a Transilvaniei, de la Covasna si Harghita pânã în Bihor, Satu Mare si Maramures

Teritoriul anexat de Ungaria conform cu hotãrîrea Dictatului de la Viena (30 august 1940) judetele sunt cele existente în 1940

Propunerea delegatiei ungare de împãrtire a ariei transilvane, transmisã delegatiei române, la convorbirile preliminare de la Turnu Severin, 16-24 august 1940. Delegatia ungarã propunea ca România sã cedeze un teritoriu de 69.000 kmp cu o populatie de 3.900.000 din care 2.200.000 români, 1.200.000 maghiari, 500.000 germani si alte nationalitãti: Istoria politicii externe românesti în date, coordonator Ion Calafeteanu, Fundatia europeanã Titulescu, Editura Enciclopedicã, Bucuresti, 2003, pp. 326-327 (sub datele 16-24 august 1940). A se compara cu regiunea de dezvoltare nr. V (Harta nr. 4). ÃŽn memoriile sale, Mihail Manoilescu, atunci ministrul de Externe al României, scrie urmãtoarele despre convorbirile de la Turnu Severin din august 1940: „Partea ungarã a prezentat un aide-mémoire datat Budapesta 11 august 1940, însotit de o hartã a revendicãrilor lor. Aceastã hartã… formuleazã pretentia… de a se retroceda Ungariei toatã Transilvania de la nord de Mures, inclusiv Aradul, lãsându-ne nouã Blajul, Medias si Sighisoara si trecînd la unguri Alba Iulia si Brasovul!” (sublinierea D.C.G.). „Teritoriul reclamat reprezintã mai mult de douã treimi din teritoriile românesti care au apartinut Ungariei si cuprinde mai mult de 2/3 din populatie, din care 2.200.000 români…”. (Mihail Manoilescu, Memorii, iulie-august 1940. Dictatul de la Viena, editie îngrijitã de Valeriu Dinu, Editura Enciclopedicã, Bucuresti, 1991, p. 156).

PS: Articolul a fost publicat în revista Clipa. Subtitlurile si intertitlurile apartin redactiei Monitorul.

Articol afisat de 1809 ori  |  Alte articole de acelasi autor  |  Trimite mesaj autorului
(Acad. Dinu C. GIURESCU)
Adaugã comentariul tãu la acest articol Comentarii la acest articol:
Nu exist� nici un comentariu la acest articol
Stiri Locale Stiri Locale
Stiri Politica Stiri Politica
Stiri Sanatate Stiri Sanatate
Stiri Opinii Stiri Opinii
Stiri, informatii, cursul valutar, datele meteo, horoscop, discutii, forum.
Webdesign by webber.ro | Domenii premium
©2003-2006 Drepturile de autor asupra intregului continut al acestui site apartin in totalitate Grupul de Presa Accent SRL Piatra Neamt
Reproducerea totala sau partiala a materialelor este permisa numai cu acordul Grupului de Presa Accent Piatra Neamt.
Grupului de Presa Accent SRL - societate in insolventa, in insolvency, en procedure collective