MARTIRII TEMNITELOR
N-au fãcut închisoare politicã pentru despãgubiri în euro
• desi ar putea cîstiga lesne sute de mii de euro, fostii detinuti politici nemteni nici nu se gîndesc sã dea statul român în judecatã • asa cum a fãcut Ion Diaconescu, care a si cîstigat 500.000 de euro • Grigore Caraza a petrecut 23 de ani în închisorile comuniste • Aspazia Otel a trecut 14 ani prin toate puscãriile pentru femei, fiind ne-reeducabilã • Neculai Popa a învins 16 ani de temnitã si lagãre • mesterul popular Neculai Popa, de la Tîrpesti, a rãzbit sase ani de detentie • Au fost închisi în închisorile comuniste pentru un gînd, pentru un vers, pentru o faptã, pentru purul si simplul fapt cã, la un moment dat, un regim s-a împiedicat de firea si credintele lor. Au iesit din temnite infinit mai putini decît au intrat. Cei care au rezistat totusi ororilor îsi spun astãzi povestea. Iar unii din ei încearcã sã scoatã un folos din anii de temnitã grea. Ion Diaconescu, fruntas tãrãnist, a dat statul român în judecatã, cerînd nu mai putin de 18 milioane de euro, daune morale pentru suferintele îndurate în perioada regimului comunist. Nu pentru el. El recunoaste cã abia se mai tine. Pentru PNTCD, în ideea de a scoate acest partid din conul de umbrã în care s-a plasat în ultimii 10 ani. Tribunalul Bucuresti a hotãrît recent cã suma cerutã e prea mare, iar Diaconescu ar putea fi îndreptãtit la vreo 500.000 de euro. Numai cã tãrãnistului nu îi ajung, asa cã va face recurs. Diaconescu considerã cã numai 18 milioane de euro pot compensa cei 15 ani de muncã silnicã, 5 ani de degradare civicã si doi ani de domiciliu obligatoriu în Brãila. Pentru acest ultim episod, Ion Diaconescu a cerut 170.000 de euro despãgubiri. Nici nu s-a uscat bine tusul pe decizia tribunalului, cã un alt fost detinut politic a anuntat cã va urma aceiasi pasi. Radu Cîmpeanu, presedinte fondator al PNL, a declarat cã va actiona în instantã statul român pentru suferinta moralã si fizicã din cei opt ani petrecuti în închisorile comuniste. Pentru care, considerã el, meritã mai mult decît cei 1.600 de lei indemnizatie de fost detinut politic. Si a declarat cã s-ar multumi cu jumãtate din cît a primit Diaconescu.
„N-am fãcut puscãrie pe bani“
ÃŽn tot acest timp, în vreme ce figuri marcante ale unor partide istorice îsi doresc recompense bãnesti ale suferintelor prin care au trecut, în tarã sînt zeci, poate chiar sute de figuri anonime, a cãror suferintã nu a fost cu nimic mai prejos decît a celebritãtilor, ba chiar se poate spune cã au avut parte de ceva în plus. Grigore Caraza, Neculai Popa, celãlalt Neculai Popa, de la Tîrpesti, ba chiar si o doamnã, Aspazia Otel, de la Roman. Sînt numai cîtiva din nemtenii care si-au pierdut anii tineretii si sãnãtatea, dar niciodatã cugetul, sub presiunea comunistã din închisori. Acestia nu numai cã nu vor sã primeascã daune morale de la stat, ci le aduc reprosuri celor care se gîndesc la asta. „Eu am 21 de ani de temnitã ca detinut politic, 2 ani de domiciliu fortat si 21 de ani de exil“, spune Grigore Caraza. „Nu sînt si nici nu m-am considerat niciodatã un mercenar. Am trecut prin atîtea reeducãri. Am fost 7.000 de oameni la reeducare, din care am rezistat numai 56. Am avut norocul sã mã numãr printre acestia. Nu dau statul în judecatã, pentru cã eu am luptat pentru un ideal. Pentru patrie, pentru neamul românesc, pentru biserica crestinã. A da statul în judecatã ar însemna sã primesc bani. Nu-i accept. Nu sînt mercenar. Am dat milioane de lei la biserici diferite, am fãcut o troitã în Maramures, care a ajuns apoi lîngã Tiganca, în Basarabia, unde aproape o mie de români zac îngropati si n-aveau nici o cruce la cãpãtîi. Am dat aproape tot ce am avut. Cei care vor, n-au decît sã ia. Pe Diaconescu îl cunosc bine. ÃŽn Aiud, unde erau luceferii intelectualitãtii românesti, de cea mai mare clasã, el era la nivelul unei festile. Lucra la fãcut roate pentru cãrute, undeva afarã. Nu-l întreba nimeni nici cît e ceasul. Era lipsit de orice importantã. A fost o nulitate si apoi a distrus Partidul Tãrãnesc. Nu mã mirã cã a dat statul în judecatã, nu mã mirã nici cã a cîstigat. Pe Radu Cîmpeanu nu l-am cunoscut personal, dar am cunoscut oameni care l-au cunoscut si care mi-au spus cã a fost o micã nulitate. Eu n-am fãcut puscãrie pe bani. Am fãcut pentru credintã, pentru neam si pentru bisericã“, a adãugat el.
„Am fãcut închisoare slujind Domnului Hristos“
„Nici într-un caz nu voi da statul în judecatã“, spune si Aspazia Otel. „Am mai multe motive. ÃŽn primul rînd am fãcut închisoare slujind Domnului Iisus Hristos, si nu lui Mamona. Mamona fiind tentatia de bani. Am intrat în închisoare sã slujesc un ideal. Fiind o bunã crestinã, nici într-un caz nu intentez procese. Am fost condamnatã la 10 ani de temnitã grea, dar fiind ne-reeducabilã, am fãcut 14. Din 1948 pînã în 1962. Am trecut prin toate închisorile femeiesti: Mislea, Botosani, Arad, Dumbrãveni, Miercurea Ciuc, care era pentru femei cum a fost Aiudul pentru bãrbati. Dar pe unde n-am trecut...? Am fãcut parte din procesul studentilor de la Cluj, din ‘49. Cutremurãtor a fost faptul cã procesul a avut loc exact în Sãptãmîna Patimilor, iar sentinta a fost datã chiar în Sîmbãta Patimilor“, îsi aminteste femeia.
„Dragostea de neam nu se negociazã în bani“
Neculai Popa din Piatra Neamt îi acuzã grav pe cei care îi cer poporului sã le plãteascã suferintele pricinuite de sentimentele patriotice care i-au caracterizat la tinerete si sustine cã ajunsi la o vîrstã respectabilã au uitat ce înseamnã neam si tarã. „Dragostea de bisericã si dragostea de neam sînt sentimente care nu pot fi echivalate în bani. Astea nu se negociazã. Cei care cer bani nu au nici o legãturã cu neamul acesta. Sînt total împotriva acestor pretentii. Noi avem obligatia de a ajuta neamul si tara, nu sã sãrãcim poporul. Acesta este efectul Uniunii Europene - sã ne distrugã ca neam. Un prieten bun de-al meu cere astfel de despãgubiri si m-am supãrat atît de tare pe el încît nu mai vorbesc cu el. Adevãratii detinuti politici n-au astfel de pretentii. Doar cei cu spirit de aventurã, doar cei care braveazã, au ajuns în închisori si acum vor bani. Eu am fãcut 16 ani de puscãrie. I-am petrecut în Piatra Neamt, în Suceava, Pitesti, Gherla, Tîrgu Ocna, Aiud, am trecut aproape prin toate închisorile din tarã. Sper sã nu fie decît cîteva exceptii printre cei care au fost în închisori si acum se dovedesc a fi apatrizi, rupti de neam, care au uitat de oasele înaintasilor“, spune Neculai Popa.
„Nu-i cinstit sã ceri de la toti românii ca sã te îmbogãtesti“
Mesterul popular Neculai Popa, din Tîrpesti, cel care a fãcut din casa sa cel mai mare muzeu particular din România, a spus cã toatã viata a lucrat gîndindu-se cu drag la ceea ce poate lãsa mostenire. ÃŽn toti acesti ani si-a iubit tara, datinile si nu a urmãrit sã se îmbogãteascã. „Dacã sînt persecutati politic ar putea primi bani de la stat în contul despãgubirilor, sînt de acord cu ei doar dacã folosesc banii în interesul poporului si nu al lor personal. Posibilitatea asta, de a obtine niste bani de la stat pentru cã ai fãcut închisoare e discutabilã. Dacã te gîndesti sã faci averi cu acei bani, atunci e pãcat de toate. Eu am pus tot ce aveam eu în folosul tãrii. Nu-i cinstit sã ceri de la toti românii ca sã te îmbogãtesti. Plus cã toti cei care au fost persecutati politic au acum vîrste venerabile, nu mai au nevoie de bani“, a spus mesterul popular Neculai Popa. Acestuia, în ‘62 i-a fost luate pãmîntul, calul, cãruta cã era vremea colectivizãrii. Din acest motiv a ajuns el sã intre în miscarea de partizani din acea vreme si sã ia calea muntilor. A fost arestat si, timp de sase ani a stat în temnitele comuniste pentru „uneltire împotriva ordinii de stat si înaltã trãdare“, spune mesterul nemtean.
|
Autentificare
