„Jos Piticu’!“

• ploaia nu i-a tinut pe loc pe sindicalistii afiliati Confederatiei Cartel Alfa, care ieri si-au spus durerile ĂŽn fata Prefecturii • „Jos guvernul!“, „Jos Piticu!“, „Codul muncii nu trebuie modificat!“, „SĂŁrĂŁcind Politia ĂŽncurajati coruptia!“, au fost cĂŽteva din „lozicile verbale ale protestarilor“ • ca de obicei, problemele oamenilor nu ĂŽsi gĂŁsesc rezolvare pe plan local •

Grija zilei de mĂŽine, munca tot mai prost plĂŁtitĂŁ si viitorul sumbru al angajatilor i-au fĂŁcut pe sindicalistii afiliati Cartel Alfa Filiala Neamt sĂŁ protesteze luni, 20 septembrie, ĂŽn fata Prefecturii. Desi vremea a fost potrivnicĂŁ unei astfel de actiuni, circa 80-100 de oameni tot s-au adunat pentru a scanda lozinci ĂŽmpotriva actualei guvernĂŁri si pentru a se solidariza cu colegii din tarĂŁ.

Tresele, primele la protest

Ora pentru care se anuntase greva ĂŽn fata Prefecturii era 10. Cu circa un sfert de orĂŁ ĂŽnainte, politistii deja ajunseserĂŁ ĂŽn fata Institutiei prefectului, asteptĂŽnd ora fixĂŁ pentru a ĂŽncepe sĂŁ scandeze si sĂŁ fluture pancarte. Erau circa 30 la numĂŁr. În urmĂŁtoarele minute au apĂŁrut si ceilalti protestatari, de la Roman, de la fostul Fibrex, PrimĂŁria Piatra Neamt etc. S-a dat startul fluierĂŁturilor si cei 80-100 de protestatari si-au fĂŁcut cunoscutĂŁ prezenta. În principal s-a strigat: „Jos Guvernul!“, „Jos cu piticu!“, „Codul muncii nu trebuie modificat!“, „SĂŁrĂŁcind Politia ĂŽncurajati coruptia!“ etc. Zeci de pancarte erau fluturate, ĂŽn ciuda picĂŁturilor reci de ploaie, care le udau si pe ele, dar si pe cei care le purtau. Ici colo, unii dintre grevisti s-au acoperit cu umbrele. Ca si la protestul anterior, cei mai dotati ĂŽn bannere erau politistii, care pe una dintre pancarte scriseserĂŁ: „Anul trecut ne-ati mĂŁrit dobĂŽnzile, acum ne luati salariile“.

Lunga listĂŁ a revendicĂŁrilor

Conform obiceiului, dupĂŁ ce sindicalistii s-au adunat ĂŽn fata Prefecturii, o delegatie formatĂŁ din liderii participantilor a fost invitatĂŁ la discutii cu reprezentantul Guvernului ĂŽn teritoriu. „VĂŁ rog sĂŁ spuneti care vĂŁ sĂŽnt doleantele, ce pot eu sĂŁ fac, ce trebuie sĂŁ fac...“, a zis prefectul deschizĂŽnd discutiile. Valeriu Cozonac, vicepresedinte Cartel Alfa Filiala Neamt, si-a prezentat regretul cĂŁ scopul ĂŽntĂŽlnirii nu este unul tocmai plĂŁcut, dupĂŁ care au decurs plĂŽngerile sindicalistilor. „SĂŽntem ĂŽn stradĂŁ din cauza lipsei de reactie a guvernantilor, dupĂŁ protestele din mai si iunie. Nu vrem sĂŁ se modifice Codul Muncii, sĂŁ se promulge Legea pensiilor si avem de obiectat la Legea salarizĂŁrii unitare. Se spune cĂŁ oamenii s-ar teme de proteste, dar nu e deloc asa. Oamenii nu ies de bine ĂŽn stradĂŁ, sĂŁ stea ĂŽn ploaie“, a spus vicele Cartel Alfa, Valeriu Cozonac. Neculai Isache, lider de sindicat al politistilor nemteni, a prezentat problemele cu care se confruntĂŁ angajatii MAI de ani de zile: „Am ajuns la limita suportabilitĂŁtii. Politistii au obligatii, dar au si drepturi. Printre acestea din urmĂŁ se numĂŁrĂŁ dreptul de a avea o locuintĂŁ de serviciu. 300-400 de politisti stau cu chirie la tarĂŁ, fĂŁrĂŁ sursĂŁ de cĂŁldurĂŁ, apĂŁ curentĂŁ sau alte conditii civilizate. Circa 98% dintre noi avem credite la bĂŁnci, pentru cĂŁ am fost nevoiti sĂŁ ne luĂŁm o locuintĂŁ. Venim la serviciu cu pix, hĂŽrtie de scris, tonner, calculatoare. Din 500 de computere la IPJ, 210 sĂŽnt ale noastre. Am decis sĂŁ ni le luĂŁm acasĂŁ, sĂŁ vedem cum se va face treaba de acum ĂŽnainte. Prin mĂŁsurile de protest pe care le vom pune ĂŽn aplicare nu vom ĂŽncĂŁlca statutul. La TĂŽrgu Neamt, unde profesez eu, de doi ani nu s-a dat un leu pentru cheltuieli materiale. De 20 de ani nu s-a alocat nimic pentru reparatii. Am fĂŁcut doar din buzunarul nostru. Ni s-au tĂŁiat salariile, dar nu s-a stabilit si o mĂŁsurĂŁ socialĂŁ, ca sĂŁ putem rezista“.

„Trebuie recuperati banii din economia subteranĂŁ“

Iulia Pristavu, lidel al sindicalistilor din administratia publicĂŁ, a precizat cĂŁ functionarii au devenit „carnea de tun“ a guvernantilor: „Multi dintre noi, oameni cu studii superioare, cu masterate, au plecat acasĂŁ ĂŽn august si septembrie cu 400-500 de lei. Avem copii, rate... este inadmisibil ce ni se ĂŽntĂŽmplĂŁ. Am fost momiti cĂŁ reducerea cu 25% a salariilor este o mĂŁsurĂŁ temporarĂŁ, dar din ianuarie 2011 ni se pregĂŁteste Legea salarizĂŁrii unice, o altĂŁ mĂŁsurĂŁ ĂŽn defavoarea noastrĂŁ. NiciodatĂŁ criza nu se va rezolva prin reducerile salariale si neĂŽncurajarea mediului de afaceri. Trebuie recuperati banii din economia subteranĂŁ. SĂŽntem tratati cu o lipsĂŁ de respect nemaiĂŽntĂŽlnitĂŁ. SĂŽntem mai desconsiderati ca pe vremea lui Ceausescu“. Vasile Tudosia, liderul celor care muncesc la fostul Fibrex, a spus: „Se vrea desfiintarea contractului de muncĂŁ pe ramurĂŁ si ĂŽnlocuirea cu unul pe unitate sau individual, ceea ce nu e drept. E vorba despre salariile pe care le vor da patronii. Li se dĂŁ frĂŽu liber, sĂŁ facĂŁ ce vor. Ar trebui modificatĂŁ Legea inspectiei muncii, sĂŁ se dea amenzi usturĂŁtoare, pĂŽnĂŁ la decizia de ĂŽnchidere a unitĂŁtii ĂŽn cazul gĂŁsirii de muncĂŁ la negru, ceea ce se ĂŽntĂŽmplĂŁ ĂŽn special ĂŽn lemn si textile“. DĂŁnut Radu, de la Petrotub, a vorbit despre indiferenta prezentatĂŁ de guvernanti cĂŽnd au formulat proiectul pentru Legea pensiilor, netinĂŽnd cont de vreo propunere a sindicalistilor: „E grav cĂŁ nu existĂŁ nici o grijĂŁ a guvernantilor fatĂŁ de cei pe care ĂŽi pĂŁstoresc. Cerem ca Legea pensiilor sĂŁ nu fie promulgatĂŁ“. Mircea Nacu, reprezentant al Asociatiei Pensionarilor „PrimĂŁvara 2006“, a pus accent pe nedreptatea care li se va face femeilor care vor iesi la pensie la 65 de ani, dupĂŁ o viatĂŁ de muncĂŁ ĂŽn casĂŁ, pentru propria familie, si la serviciu. Prefectului i-au fost prezentate si problemele „SolidaritĂŁtii Sanitare Neamt“, liderul Valerian Chelariu scotĂŽnd ĂŽn evidentĂŁ lipsurile majore din sistem.

Prefectul, ĂŽmpĂŁciuitor

DupĂŁ ce i-a ascultat pe toti cei care au vrut sĂŁ ia cuvĂŽntul, notĂŽndu-si constiincios spusele protestatarilor, prefectul Mihai Archip a declarat: „Consecintele mĂŁsurilor de austeritate sĂŽnt greu de suportat si vĂŁ asigur cĂŁ nimĂŁnui nu i-a fĂŁcut plĂŁcere sĂŁ le elaboreze si sĂŁ le aplice. Nimeni nu contestĂŁ nemultumirile si solicitĂŁrile dumneavoastrĂŁ, dar din pĂŁcate avem constrĂŽngeri bugetare, puterea economicĂŁ a tĂŁrii fiind acum foarte micĂŁ. Sumele care provin din aceastĂŁ economie care se realizeazĂŁ prin reducerea din sectorul bugetar, precum si ĂŽmprumuturile care se fac, cu sigurantĂŁ vor fi directionate spre mĂŁsuri de dezvoltare economicĂŁ. CĂŽteva din propuneri mi s-au pĂŁrut demne de luat ĂŽn seamĂŁ pentru viitor, ca de exemplu indexarea cu o sumĂŁ fixĂŁ a salariilor si pensiilor, si nu procentual. De asemenea, ar fi de vĂŁzut dacĂŁ este posibilĂŁ o discutie cu bĂŁncile pentru reesalonarea creditelor pentru bugetari. Insist pe ideea cĂŁ prin dialog ĂŽntre toate pĂŁrtile implicate - sindicate, patronate, administratie - se vor gĂŁsi amendamente care sĂŁ corecteze unele mĂŁsuri“, le-a spus prefectul reprezentantilor protestatarilor, asigurĂŽndu-i cĂŁ problemele lor vor fi trimise, ca de obicei, la Guvern.