ÎNVÃTÃMÎNTUL ESTE SCHIMBAT RADICAL
• noua Lege a Educatiei aduce schimbãri majore în învãtãmînt • sindicalistii sustin cã reglementarea va reduce mii de posturi didactice începînd cu februarie • introducerea clasei pregãtitoare la ciclul primar se va face din anul scolar 2012-2013 • elevii care sînt acum în clasa a IV-a vor intra la liceu pe bazã de portofoliu • Profesorii nemteni care pînã acum prestau 16 ore la catedrã sãptãmînal, pentru cã au vechime de peste 25 de ani si au obtinut gradul didactic I vor trece de acum la 18 ore în cele cinci zile lucrãtoare. ÃŽnvãtãtorii si educatoarele au scãpat de acest stres, pentru cã ei sînt încadrati pe post si pot avea un numãr variabil de ore. La nivel de tarã, aplicarea Legii Educatiei Nationale va reduce mii de posturi didactice începînd cu luna februarie. Dascãli afectati vor fi si din Neamt si spre nenorocul lor se vor trezi, dupã zeci de ani de muncã la catedrã si perfectare în meserie, cã intrã în restrîngere de activitate. Asta va presupune noi evaluãri prin care sã treacã, pentru a primi catedrã. Sindicalistii afirmã cã, prin articolul 361, alineatul 2, din Legea Educatiei Nationale, se abrogã Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, ceea ce înseamnã cã profesorii cu peste 25 de ani vechime, grad didactic I, nu vor mai avea norma didacticã redusã cu douã ore. Mai exact, dacã pînã acum aveau o normã de predare de 16 ore, prin noua lege vor avea o normã de predare de 18 ore. Potrivit calculelor fãcute de expertii FSLI, acest lucru înseamnã o reducere totalã a 3.500 de posturi didactice din învãtãmîntul preuniversitar. „Nimic din Legea Educatiei nu este întîmplãtor. Aceastã reducere a fost inclusã si în Legea bugetului pentru anul 2011, prin care sistemul de învãtãmînt a primit la cheltuielile cu personalul mai putin cu 25%, fatã de 2010. ÃŽn acest context sînt inevitabile disponibilizãrile în sistem, începînd cu cel de-al doilea semestru scolar. FSLI nu este de acord cu politica Guvernului, care încearcã sã modernizeze învãtãmîntul aruncînd angajatii acestui sistem în stradã“, spune presedintele FSLI, Simion Hãncescu. Trebuie totusi fãcutã precizarea cã nu toti profesorii cu experientã din judet îsi fac probleme cu locul de muncã, pentru cã unii dintre ei au mai luat o orã, douã sau chiar mai multe pe lîngã cele ce li se cuveneau conform catedrei didactice. ÃŽn felul acesta ei îsi vor reconstitui norma, dar vor rãmîne cu bani mai putini, pentru cã nu vor mai încasa si sumele aferente orelor de la cumul. „E o mare problemã pentru colegii profesori aceastã prevedere, care va intra în vigoare din februarie, adicã la 30 de zile de la promulgarea legii. Cu certitudine vor dispãrea catedre didactice si astfel se va face economie la bani, pentru cã asta se urmãreste - sã se reducã din cheltuieli prin orice mijloace, chiar dacã se distruge un sistem. Profesorii afectati de aceastã prevedere vor intra în restrîngere de activitate si nimãnui nu-i convine dupã ce a muncit peste 25 de ani si a luat si gradul I, sã înceapã evaluãrile pentru un nou post. Noroc vor avea cei care au luat si ore la cumul, pentru cã acum le vor trece în norma didacticã. Vor pierde si ei banii care îi încasau pe aceste ore, dar rãmîn cu catedra didacticã!“, a declarat Gabriel Ploscã, presedinte al Sindicatului Liber din ÃŽnvãtãmînt Neamt.
Ce si cum cu legea nouã
Legea Educatiei Nationale, în varianta propusã de ministrul Daniel Funeriu, a fost promulgatã de presedinte dupã ce a fost întoarsã, fãrã vreun efect, pe toate pãrtile, si dezbãtutã vreme de un an. Contine prevederi si mãsuri care au stîrnit reactii dure din partea sindicalistilor si a cadrelor didactice, dar totodatã si aspecte considerate binevenite, atît de cãtre profesori, cît si de cãtre pãrinti si reprezentantii autoritãtilor locale. Conducerea Inspectoratului Scolar Neamt considerã cã atîta vreme cît pãrtile implicate în buna desfãsurare a procesului educational îsi vor da interesul sã o aplice, iar cei pusi în functii pentru a rezolva problemele ce vor apãrea „în teren“ îsi vor face treaba, nimeni nu ar trebui sã se îngrijoreze. „Orice lucru este perfectibil, inclusiv aceastã lege. Sigur vor mai apãrea anumite lucruri care nu pot fi prevãzute atunci cînd elaborezi un text, dar important este cã avem o lege a educatiei, cã stim care este drumul pe care mergem. Nu e simplu pentru nimeni. Stiu asta, dar problema este sã încercãm prin ceea ce facem noi sã usurãm drumul aplicãrii ei. Legea are niste prevederi care e posibil ca în spatiul public sã fie respinse, asta fiind aproape o reactie specificã a omului. Dar ea a fost gînditã pentru binele elevului si al sistemului educational. Pînã acum s-a tot dezbãtut, s-a trecut prin analiza Curtii Constitutionale, s-au înregistrat bucurii si tristeti personale, acum e vremea ca toti cei implicati în sistem sã facem ce tine de noi, oamenii scolii. Legea nu e o chestiune pe care o aplicãm sau nu, în functie dacã ne place sau nu! Ea trebuie pusã în aplicare si perfectatã dacã este cazul“, a declarat inspectorul general Luminita Vîrlan.
Modificãri pentru copiii mici
ÃŽn sistemul de învãtãmînt preuniversitar, una dintre mãsurile din noua lege, care urmeazã sã se aplice din anul scolar 2012-2013, este legatã de introducerea clasei pregãtitoare la ciclul primar. Dacã vor fi probleme în ceea ce priveste aceastã mãsurã, ele vor fi legate de spatiu. S-ar putea sã rãmînã la gradinitã clasa pregãtitoare, fiindcã în cea mai mare parte cadrele didactice au dublã specializare. Pentru a preda în învãtãmîntul primar, educatorii trebuie sã aibã dublã specializare. Dacã nu au, e posibil sã rãmînã fãrã loc de muncã, fiindcã la grupele micã si mijlocie nu vin chiar atît de multi copii, cel putin în rural. Se asteaptã precizãri din partea ministerului în legãturã cu acest aspect. Potrivit legii, în clasa pregãtitoare vor fi înscrisi copiii care împlinesc vîrsta de 6 ani pînã la data începerii anului scolar, adicã pînã pe 1 septembrie 2012. „Noua lege îi priveste pe toti copiii mai mici de clasa a VII-a, ei fiind cei care vor suporta modificãrile aduse de acest act legislativ. Primele examene schimbate vor fi suferite peste cinci ani de cãtre elevii care sînt acum în clasa a IV-a si care vor intra la liceu pe bazã de portofoliul întocmit în perioada gimnaziului (70%) si examen de admitere (30%)”, a mai spus inspectorul Vîrlan.
BAC nou din 2015
ÃŽn urmãtoarele cinci veri absolventii de gimnaziu vor termina acest ciclu de studii ca si absolventii din anii anteriori, urmînd ca din 2015 sã se introducã „Bacalaureatul transdisciplinar“. „Examenul de Bacalaureat va avea o conduitã transdisciplinarã începînd cu 2015. Elevii vor avea de rezolvat probleme folosindu-si cunostintele din mai multe discipline. De exemplu, la teza de la stiinte vor utiliza cunostinte din fizicã, biologie si chimie. Liceul de trei ani va începe din anul scolar 2012-1013, atunci cînd si clasa pregãtitoare va deveni obligatorie. Gimnaziul va fi si el modificat si va avea cinci ani - clasele V-IX, la fel ca învãtãmîntul primar, care va contine clasa pregãtitoare si cele patru clase I-IV. Liceul va dura trei ani - clasele X-XII. Tot noutate este reducerea numãrului de ore pe fiecare ciclu de învãtãmînt în medie cu cinci-sase, sãptãmînal. Astfel, învãtãmîntul primar se va reduce la 20 de ore pe sãptãmînã, gimnazial la 25, iar învãtãmîntul liceal, la 30 de ore“, a mai spus sefa învãtãmîntului nemtean. Dacã elevii se vor adapta noilor cerinte educationale, pentru cã se vrea aerisirea programelor scolare, pentru cei care vor sã intre în slujba învãtãmîntului lucrurile se vor complica destul de serios. Astfel, titularii vor avea nevoie de o pregãtire mai riguroasã, în sensul cã dupã terminarea studiilor universitare vor fi obligati sã continue cu doi ani de master didactic si apoi un an de stagiaturã, sub îndrumarea unui mentor. Dar pentru multe dintre aceste prevederi sînt asteptate cu interes completãri ale legii, care se preconizeazã a fi în numãr de 50 de hotãrîri de Guvern, circa o sutã de ordine de ministru si zeci si zeci de metodologii pentru implementarea propriu-zisã a legii.
|
Autentificare
