SĂŁnĂŁtatea, fĂŁrĂŁ buget de-o sĂŁptĂŁmĂŽnĂŁ

• CJAS se chinuie din greu sĂŁ ĂŽmpartĂŁ banii, finantarea spitalelor dupĂŁ competentĂŁ fiind dificilĂŁ • „Cred cĂŁ marti vom putea stabili fiecĂŁrui spital bugetul de rigoare pentru aceastĂŁ lunĂŁ si curĂŽnd si pentru ceilalti furnizori, precum farmacii ori laboratoare“, a declarat ValericĂŁ FrĂŁtilĂŁ, presedintele CJAS Neamt n

Furnizorii de servicii medicale din judet, precum farmacii, laboratoare medicale, medici de familie ori de policlinicĂŁ, dar si spitale habar nu au ce bani vor avea luna aceasta, Casa de AsigurĂŁri de SĂŁnĂŁtate nereusind ĂŽncĂŁ sĂŁ ĂŽmpartĂŁ bugetul. Banii au venit ĂŽncĂŁ de joi noaptea, iar de la finele sĂŁptĂŁmĂŽnii si pĂŽnĂŁ acum economistii institutiei se strĂŁduiesc sĂŁ defalce bugetul pe cĂŁprĂŁrii. DificultĂŁti creazĂŁ ĂŽn special bugetele spitalelor deoarece de la 1 iunie acestea trebuie sĂŁ primeascĂŁ niste bani ĂŽn plus ĂŽn functie de competentĂŁ si de clasa pe care au obtinut-o dupĂŁ evaluare. „Bugetul primit este multumitor am putea spune, dar ĂŽncĂŁ nu l-am ĂŽmpĂŁrtit pe servicii si furnizori, cea mai dificilĂŁ misiune fiind finantarea pentru unitĂŁtile sanitare cu paturi. Acolo a intervenit ca noutate plata dupĂŁ clasa de competentĂŁ si trebuie sĂŁ vedem exact cum ĂŽmpĂŁrtim banii astfel ĂŽncĂŽt sĂŁ nu gresim, mai ales cĂŁ normele de aplicare a legii care se referĂŁ la acest mod de finantare au apĂŁrut foarte ĂŽn scurt. Cred cĂŁ marti vom putea stabili fiecĂŁrui spital bugetul de rigoare pentru aceastĂŁ lunĂŁ si curĂŽnd si pentru ceilalti furnizori, precum farmacii ori laboratoare“, a declarat ValericĂŁ FrĂŁtilĂŁ, presedintele CJAS Neamt. Spitalul Judetean Neamt ĂŽsi pune mari sperante ĂŽn banii care i-ar reveni pentru luna iunie deoarece crede cĂŁ va avea un buget mai mare datoritĂŁ faptului cĂŁ a primit clasificarea a III-a de competentĂŁ, iar Ministerul a lĂŁsat sĂŁ se ĂŽnteleagĂŁ cĂŁ multe dintre spitalele cu aceastĂŁ categorie vor avea mai multi bani. Lunile precedente, Spitalul Judetean Neamt a avut un buget lunar de aproximativ 50 de miliarde de lei vechi. Din pĂŁcate, majoritatea banilor, (oficial 70% din buget, neoficial, cel putin spre 80 de procente), se duc pe cheltuielile salariale ale angajatilor, rĂŁmĂŽnĂŽnd mult prea putini pentru aprovizionarea cu medicamente si materiale sanitare. CĂŽt despre investitii, nici vorbĂŁ. Toti sefii unitĂŁtii sanitare, mai vechi sau mai noi, au declarat rĂŁspicat cĂŁ, pentru a putea functiona normal, iar pacientii sĂŁ aibĂŁ tot ce le trebuie, ar fi nevoie de un buget de cel putin 65-70 de miliarde de lei vechi. Vechiul sistem de finantare a dat nastere si multor nedreptĂŁti, deoarece o sumĂŁ de acest gen o primea spitalul din BacĂŁu de exemplu, la care priveau cu invidie directorii nemteni, deoarece are acelasi nivel de competentĂŁ cu al nostru si oferĂŁ aproximativ aceleasi servicii medicale. Acum, conform noilor criterii de finantare, ar trebui ca aceste inadvertente sĂŁ nu mai existe, ambele spitale avĂŽnd aceeasi clasĂŁ de competentĂŁ.