 OFITERII IMPERIULUI, ÎNHUMATI LA DÃMUC
• sase morminte ale unor soldati austro-ungari au fost descoperite la Dãmuc • se pare cã este vorba de ofiteri ai fostului imperiu, morti în confruntãrile din Primul Rãzboi Mondial • arheologul Constantin Preoteasa a gãsit printre oseminte un cartus inscriptionat cu anul 1916 iar pe un nasture sînt trecute initialele împãratului Franz Joseph I • în apropiere de Dãmuc, pe culmile Sugãului, a fost linia frontului • Din cînd în cînd istoria devine actualitate. Asa s-a întîmplat zilele acestea la Dãmuc, cînd în Poiana Sugãului, au fost descoperite sase morminte ale unor militari din armata austro-ungarã, cãzuti în luptele Primului Rãzboi Mondial, ce au avut loc în zonã. Unele „detalii“ aflate printre oseminte au creat ipoteza cercetãtorului Constantin Preuteasa de la Complexul Muzeal Neamt, precum cã cei ce si-au aflat sfîrsitul pe glia dãmuceanã, ar fi fost ofiteri ai armatei austro-ungare, fãrã a putea fi apreciatã nationalitatea cãrora ar fi apartinut. Acelasi cercetãtor considerã cã moartea si respectiv înhumarea ar fi avut loc la sfîrsitul anului 1916, bazîndu-si afirmatia pe faptul cã printre oseminte a fost gãsit un cartus neexplodat, ce avea înscris pe el anul respectiv, cã s-a mai descoperit o frînturã dintr-o tunicã din postav, ceea ce ar presupune cã ofiterul era îmbrãcat de toamnã-iarnã, si cã pe un nasture era trecute initialele împãratului Franz Joseph I. Despre morminte bãtrînii din Huisurez afirmã cã stiau de existenta lor în vecinãtatea satului si uneori chiar aprindeau cîte o lumînare în memoria acestora. A existat chiar si o temtativã de deshumare pentru oficierea celor crestinesti, asta cu mult înainte de ‘89, dar se pare cã ar fi intervenit militia interzicîndu-le s-o facã. Starea sicriilor este destul de bunã, dat fiind structura lemnului din care au fost confectionate, respectiv din brad, ce continînd rãsinã, a permis conservarea acestora. „Sînt sase morminte individuale ale unor militari din armata austro-ungarã, datînd din perioada Primului Rãzboi Mondial, asta deoarece aici, în apropiere pe culmile Sugãului, a fost linia frontului. Se vãd transeele si o sã facem o investigare de teren si asupra acestora. Apoi, sînt în apropiere si niste puncte de observatii si niste cazãrmi, spunîndu-se cã la baza Poienii Sugãu a functionat în acea perioadã chiar si un spital de campanie. Cele sase morminte au fiecare sicriul lor, destul de bine pãstrate pentru cã la scarã istoricã, 95 de ani scursi de la momentul în care credem cã a avut loc înhumarea, nu înseamnã mare lucru. ÃŽn plus, sicriile au fost confectionate din lemn de rãsinoase si rãsina le-a conservat foarte bine. Pînã acum am reusit sã cercetãm un mormînt foarte bine conservat al unui ofiter, inventarul nefiind foarte bogat. Este însã deosebit de important din punct de vedere stiintific, deoarece ne-a datat momentul în care au fost toti înhumati. Cel mai probabil, avem de-a face cu sfîrsitul anului 1916, bazîndu-mi afirmatia pe un tub de cartus, ce are înscris pe el acest an si care are pãstratã pînã si capsa. Alt argument este bazat pe urmele unei tunici groase, de postav, pe vreme cãlduroasã neexistînd nici un motiv sã fie purtatã. Cred cã, dacã nu au fost înhumati concomitent, acest lucru s-a petrecut la intervale foarte mici de timp“, a declarat Constantin Preuteasa, cercetãtor la Centrul International de Cercetare a Culturii Cucuteni.
Muncã migãloasã de arheolog
Pînã ieri, muzeograful nemtean a executat cercetãri mai amãnuntite doar asupra a douã dintre morminte. Dacã la primul, au fost ridicate oasele si puse într-un sãculet spre pãstrare, asta dupã ce au trecut printr-o cercetare primarã, la cel de-al doilea, deoarece depunerile ulterioare din sol, prin existenta unui strat argilos îmbibat cu pietris, lucrãrile s-au îngreunat, aflîndu-se încã în derulare. Si totusi, cercetãtorul sustine cã dacã timpul va fi favorabil, pînã la finele sãptãmînii lucrãrile de deshumare vor fi încheiate. „La primul mormînt am gãsit un nasture care avea trecute initialele lui Franz Joseph I, împãratul Austro-Ungariei. Acest lucru certificã faptul cã avem de-a face cu Primul Rãzboi Mondial, cînd la conducerea imperiului se afla acest împãrat. Sigur, nu cunoastem etnia militarilor, stiut fiind cã la acea vreme armata imperiului era compusã dintr-un conglomerat etnic. Dar, în urma unui studiu mai amãnuntit pe bazã de documente s-ar putea afla si acest lucru. Legat de acest eveniment istoric, important este sã spunem cã, legat de literatura noastrã, în vecinãtate, în judetul Harghita, este situatã localitatea Lunca, unde s-a desfãsurat actiunea din primul rãzboi, descrisã de Liviu Rebreanu în «Pãdurea Spînzuratilor». Revenind la cel de-al doilea mormînt, care este în curs de cercetare, depunerile ulterioare din sol ne-au îngreunat oarecum actiunea. Trebuie mare atentie deoarece cînd scoti o piatrã poti deranja pozitia oaselor mai mici ale scheletului. Interesant este faptul cã acest mormînt a trecut printr-o tentativã de deshumare, fiind gãsitã deranjatã zona craniului, nefiind pus mai apoi în pozitia normalã“, a adãugat istoricul Preuteasa. Din spusele acestuia pe locul în care au fost descoperite mormintele va fi ridicatã o troitã în memoria celor cãzuti în luptã, chiar dacã nu este cunoscutã apartenenta religioasã a celor trecuti în nefiintã. Asta prin contributia administratiei locale din Dãmuic. Cît priveste înventarul osemintelor deshumate, acestea vor fi reînhumate cu toate onorurile militare si dupã tipicul religiei ortodoxe române în cimitirul satului, asta dacã nu vor fi revendicate de Austria prin ambasada de la Bucuresti. „Cãci pînã la urmã avem de-a face cu o paginã importantã a Primului Rãzboi Mondial scrisã în aceastã zonã si trebuie sã-i acordãm importanta cuvenitã“, ne-a mai mãrturisit cercetãtorul Preuteasa.
|
Autentificare
