MONUMENT RUINĂ,NICI UN VINOVAT

• procurorii au dispus scoaterea de sub urmărire penală a doi fosti primari din Tupilati acuzati de neglijentă în serviciu • anchetorii si-au justificat solutia spunînd că fapta nu există • conacul Catargi este înscris în lista monumentelor istorice •

Nu mai constituie nici un secret pentru nimeni că nepăsarea autoritătilor, fie ele locale sau judetene, au dus la degradarea conacului Catargi, din Tupilati, un obiectiv aflat pe lista monumentelor istorice din România. Starea deplorabilă a clădirii a constituit punctul de plecare într-o anchetă a politistilor de la Compartimentul Protectia Patrimoniului Cultural, din cadrul Serviciului de Investigatii Criminale, intentia fiind pedepsirea celor vinovati. Timp de doi ani, ofiterii au făcut investigatii si au audiat zeci de persoane, concluzia finală fiind că doi fosti primari ai comunei ar fi gresit pentru că nu s-au îngrijit de monumentul istoric. Ancheta politistilor a fost finalizată cu propunere de trimitere în judecată pentru neglijentă în serviciu a lui Gheorghe Bobu, primar al Tupilatiului în perioada 1989-2000 si responsabil cu urbanismul si amenajarea teritoriului, începînd cu anul 2000 si a lui Petru Gherghel, primar în perioada 2000-2008. În opinia anchetatorilor, primarii aveau printre atributii si obligatia să îngrijească monumentul istoric. În timpul audierilor, cei doi s-au apărat spunînd că imobilul nu se afla în proprietatea primăriei. Însă, legea stipulează că administratiile locale sînt obligate să îngrijească monumentele istorice. Ancheta a beneficiat si de o expertiză, specialistul arătînd că este singurul imobil construit în stil neoclasic din mediul rural în zona Moldovei. Sub straturile de zidărie mai noi se află fresce de o importantă deosebită, unice în Moldova, iar zidul de fortificatie este cel mai bine păstrat al unei resedinte boieresti de pe teritoriul moldav.

Conacul Catargi, de la sediu de CAP la grajd sătesc

Dosarul a fost înaintat procurorilor de la Parchetul de pe lîngă Judecătoria Piatra Neamt, care au dispus neînceperea urmăririi penale pe motiv că fapta nu există. În plus, la unul din capetele de acuzare împotriva lui Gherghel s-a adoptat aceeasi solutie pentru că fapta nu întruneste elementele constitutive ale infractiunii.
Contactat telefonic, Petru Gherghel spune că solutia procurorilor a fost absolut normală întrucît el nu a a vut nici o vină în povestea conacului. „Conacul a fost retrocedat mostenitorilor de drept în anul 2005, în baza Legii 247. Conacul a fost cerut de mostenitori încă din 1991, după care au urmat mai multe procese în instantă, iar în 2005 le-a fost retrocedat. De atunci, primăria nu a mai avut nici o treabă acolo. Acum au doi administratori care se ocupă de conac. Din cîte am înteles, mostenitorii intentionează să-l reabiliteze cu fonduri europene. Procurorii si-au dat seama că nimeni nu a dorit sau a contribuit la degradarea acestui monument istoric. Pentru mine este un subiect închis“, a declarat Petru Gherghel. Pînă în anul 1989, Conacul Catargi a adăpostit sediul Cooperativei Agricole de Productie Tupilati si a fost folosit chiar ca grajd sătesc. După 1990, constructia a rămas în paragină. Zidurile s-au năruit si cu ajutorul localnicilor care au furat piatra din ziduri. Acoperisul s-a prăbusit si nimeni nu a miscat un deget pentru a remedia problema. În virtutea legii privind retrocedarea bunurilor conficate de comunisti în perioada 1945 -1989, mostenitorii familiei Strîmbeanu au revendicat ceea ce a mai rămas din vechile imobile si pămîntul aferent. Conacul din Tupilati a fost construit de către familia marelui logofăt Stefan Catargiu în anul 1842, pe locul unuia mai vechi. Ansamblul de clădiri avea o suprafată de 10.400 metri pătrati si cuprindea pe lîngă conacul propriu-zis si o serie de dependinte, respectiv locuinte pentru îngrijitori, grajduri, beciuri si hambare. Conacul era înconjurat după modelul fortificatiilor marilor resedinte feudale de un zid din piatră nefasonată cu turnuri circulare de apărare la colturi. Localnicii atribuie atît turnurile de la colturile zidului de piatră împrejmuitor, cît si stejarul secular de lîngă conac perioadei de domnie a lui Stefan cel Mare. Conacul si dependintele fac parte dintr-un ansamblu arhitectural unitar împreună cu Biserica Sfintii Voievozi, care se află în acelasi sat, fiind ctitorită în 1811 de boierul Stefan Catargiu, mare logofăt si caimacam al Principatului Moldovei. După venirea comunistilor la putere, în anul 1948, conacul a fost expropriat de stat si transformat în sediu de cooperativă agricolă de productie. A fost folosit multi ani, fără să fie întretinut.