Monitorul de Neamt si Roman ziarul din judetul Neamt cu cei mai multi cititori
  Stiri azi     Arhiva     Cautare     Anunturi     Forum     Redactia  
AutentificareAutentificareInregistrare 
Calendar- Arhiva de Stiri Martie 2012
LMMJVSD
   1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031 
Stiri pe e-mail - Newsletter Monitorul de Neamt Newsletter
Nume:
Email:
Links - Link-uri catre site-uri utile Link-uri
 Judetul Neamt
 Video Production
 Cambridge
Optiuni Pagina Optiuni pagina
Adauga in Favorites Adauga in Favorites
Seteaza Pagina de start Seteaza Pagina de start
Tipareste pagina Tipareste pagina


























Monitorul de Neamt » Stiri Locale 23 Martie 2012
Tipãreste articolul - Varianta pentru imprimantã Trimite acest articol unui prieten  prin email
Pe Mãrãsesti, ca la Mãrãsesti

Pe Mãrãsesti, ca la Mãrãsesti

• capacele de canal de pe strada Mãrãsesti, din Ciriteii pietrei, sînt raritãti • oamenii se plîng cã ar putea cãdea în canale, dar cel mai mare pericol îi pîndeste pe copii si pe soferi • ca sã evite nenorocirile, lumea a înfipt cîte un copac în gurile „cãscate“ • o bãtrînã a propus sã fie sudate capacele, pentru cã astfel nu s-ar mai fura asa usor • la marginea cartierului, o mare de gunoaie împînzeste zona •

O zonã aproape întesatã de vile, cu masini luxoase parcate în fatã si porti „împãrãtesti“ la intrare este afectatã zi de zi de gesturile condamnabile ale unor semeni care cautã sã facã bani din vînzarea capacelor de canal ori s-au obisnuit sã arunce mizeria pe spatiile libere de la marginea zonei locuite. Este vorba despre zona Ciritei, mai exact pe strada Mãrãsesti. Prin unele locuri asfaltul lipseste, iar acolo unde este, cu canalizarea de rigoare, nu sînt capace de canal. Au grijã de asta tot felul de nemernici, piesele metalice fiind convertite în cîtiva lei. De fricã sã nu îsi strice masinile dînd cu rotile într-o gurã de canal si speriati sã nu nimereascã oamenii într-un astfel de hãu, locuitorii din zonã au semnalizat gãurile cu copaci tãiati de prin curti sau tãpsane. „Sã nu-l luati, cã asteptãm Crãciunul sã-l împodobim!“ - ne-a zis un cetãtean din zonã, cînd ne-a vãzut apropiindu-ne de un brad proptit într-o gurã de canal. Desigur, omul stia cã nu ne-ar fi trebuit „indicatorul“, dar a vrut sã zicã cã acolo îl vom gãsi si pe la sfîrsitul anului. Sau poate nu. Cîteva ambalaje de bomboane de pom legate cu atã de papiotã rezistaserã vîntului de peste iarnã si încã mai fluturau pe crengile bradului care acum vreo trei luni fusese împodobit în întîmpinarea Mosului. Ne continuãm drumul pe o ulicioarã prãfuitã si plinã de gropi si dãm de o altã „esentã“. Un ficus, mort prea devreme, fusese si el scos din casã si înfipt într-o altã gaurã. Tot de canal. Mai departe, niste crengi de prun atentionau pericolul. Imagini de rîsuã' - plînsuã' se vãd si pe o strãdutã unde un gospodar împuscase doi iepuri dintr-o loviturã: pusese în locul unui capac un brat de crengi pentru cã tot curãtase vita de vie. Decît sã rãmînã cu deseurile respective, mai usor i-a fost sã se descotoroseascã de ele acoperind canalul.

Propunere cetãteneascã: sudarea capacelor

ÃŽn plimbarea noastrã pe strada Mãrãsesti, cãscînd gura cînd la gospodãrii frumoase, cînd la un tãpsan frumos întretinut, cînd la trandafirii descoperiti de foliile care îi acoperiserã pe timp de iarnã, vedem cum lumea se miscã. Prin curti agitatie de primãvarã - curãtenie generalã, toaletare copaci, vopsit porti, pe ici pe colo cîte un copil dîndu-se într-un scrînciob. Deodatã, tîsnind ca din puscã, doi pusti cam colorati, împingeau de zor un cãrucior cu niste saci în el. Pentru mai mult amuzament, cãutau sã dea „vehiculul“ în cît mai multe gropi, sã iasã cît mai multã hodorogealã. La un moment dat privirea ne-a fost atrasã de o bãtrînã, cocotatã la propriu pe terasa de vie. Desi bãtea bine spre 70 de ani, bãbuta stãtea în fund pe un stîlp din beton, principalul punct de sustinere al terasei si curãta de zor butucii din apropiere. A vorbit mai mult soptit cu noi, dar fãrã a se opri din treabã. Din cînd în cînd îsi ferea smocul de chei care îi atîrna la gît, cã o cam încurca în cãutarea nuielelor care trebuiau retezate. „Capacele astea, ca sã nu mai disparã, trebuie sudate. Dar nu stie românul sã facã o treabã gospodãreascã. Desigur, noi stim cine le ia si unde le duce, dar ce putere am eu sã-i zic ãluia sã lase capacul, cã mã tem de el! E periculos tare! Poate sã cadã un om mare, cã e largã gaura si se tot duce. Ce sã mai zici de un copil! Se nenoroceste dacã nimereste acolo! Tot anul se tot pun capace, ba pe ici, ba pe colo, dar nu se face treaba cu cap! Adicã, domnule, ai pus un capac, apoi asigurã-te cã nu se miscã de acolo! Sudeazã-l, cã dacã e de sudat, apoi cînd vrea sã-l fure face zgomot, cã trebuie sã-l taie si renuntã de nevoie! Aude unul, altul, cum umblã cu flexul si se fereste sã îl mai ia!“, a propus Catinca Pîntea. Am lãsat-o cocotatã sã îsi curete via, iar ea, de sus, ne-a arãtat cu degetul în toate directiile, pe unde vedea ea de la înãltime cã erau înlocuite capacele cu copaci proptiti în gãurile rãmase în plinã stradã. Autoritãtile sustin cã este o grijã permanentã înlocuirea capacelor de canal lipsã. „Tot timpul identificãm astfel de situatii si intervenim pentru rezolvarea lor. Actionãm si acolo unde cetãtenii ne sesizeazã punctual“, a declarat Vlad Tudor, purtãtor de cuvînt al Primãriei Piatra Neamt.

Împãrãtia mizeriei

Pãrãsim zona Ciritei si ne îndreptãm parcã niciunde. Un drum betonat duce cãtre ceea ce a fost cîndva fabrica de bere Zimca si fabrica de cãrãmidã Zorile Noi. La asa priveliste aveam sã ne dãm seama de cîtã nesimtire dau dovadã unii. Cît prinzi cu ochii totul e acoperit de mizerie. Sute, mii de remorci cu gunoaie au fost basculate în zonã. Cele mai multe sînt reziduuri din constructii. Desi pare incredibil, printre cãrãmizi, bucãti de zid, table si tocuri de tîmplãrii se pot vedea si hogeaguri întregi, care cîndva au apartinut unor case. Priza care a fost fãcutã între cãrãmizi a rezistat atîtor manevre, încît acum, pe spatii pe care ar putea fi iarbã verde, pot fi vãzute hogeaguri, cãzute într-o rînã, cum s-a nimerit la marea debarasare. Nu lipsesc cocenii, scosi din picioarele vacilor si oilor din staule, nu lipsesc carcasele de televizor, frigidere ori aragazuri, haine, bidoane din plastic, covoare persane si alte sute de toale care nu le-a mai trebuit unora. Greu de crezut cã se va vedea prea curînd pãmîntul de sub sutele de mii de metri cubi de gunoie. Din cîte am aflat de la localnicii zonei, terenurile sînt de ceva vreme proprietãti private. N-ar fi rãu ca autoritãtile sã-i întrebe de „sãnãtate“. Pe proprietari, cã ar cam avea obligatia sã-si împrejmuiascã avutia nu s-o lase sã devinã groapã de gunoi.

Articol afisat de 1314 ori  |  Alte articole de acelasi autor  |  Trimite mesaj autorului
(Simona TÃRNÃ)
Adaugã comentariul tãu la acest articol Comentarii la acest articol:
Nu exist� nici un comentariu la acest articol
Stiri Locale Stiri Locale
Stiri Sport Stiri Sport
Stiri Politica Stiri Politica
Stiri, informatii, cursul valutar, datele meteo, horoscop, discutii, forum.
Webdesign by webber.ro | Domenii premium
©2003-2006 Drepturile de autor asupra intregului continut al acestui site apartin in totalitate Grupul de Presa Accent SRL Piatra Neamt
Reproducerea totala sau partiala a materialelor este permisa numai cu acordul Grupului de Presa Accent Piatra Neamt.
Grupului de Presa Accent SRL - societate in insolventa, in insolvency, en procedure collective